BUCUREȘTI, 6 mai - Sputnik, Dragoș Dumitriu. După cum a anunțat, președintele Iohannis intenționează să declare după 15 mai ”Starea de alertă”. Ori, această intenție a sa ar putea să nu mai fie aplicabilă, deoarece Avocatului Poporului a atacat la Curtea Constituțională Ordonanța care reglementează ”Starea de alertă”.
Actul normativ a fost emis în 2004, pe fondul unor probleme europene în legătură cu probleme teroriste, dar nu i s-a dat ulterior atenție.
”Ordonanța din 2004 NU definește starea de alertă – nu este o lege predictibilă, nu se spune ce măsuri pot fi luate, ce drepturi pot fi restrânse”, spune Renate Weber.
Dar, cele mai importante aspecte pe care le sesizează Avocatului Poporului sunt că ”nu se prevede cât timp poate dura Starea de alertă” și, în al doilea rând, restrângerea de drepturi ajunge la îndemâna organelor administrative!
”Restrângerea de drepturi nu se poate face decât prin lege – ori dacă această ordonanța stării de alertă nu prevede nici o durată limită și nici drepturile care pot fi restrânse, măsurile se vor lua de structuri administrative ceea ce este neconstituțional””, spune Avocatul Poporului.
Ori, concluzia Avocatului poporului și esența acțiunii este că ”Nu e normal să avem o restrângere a drepturi la dispoziția organelor administrative”.
Ce se întâmplă dacă CCR dă o decizie favorabilă și declară neconstituțională Ordonanța 21 din 15 aprilie 2004? Pur și simplu Iohannis NU va putea declara Starea de Urgență și situația se va reglementa prin Ordonanțe de Urgență date de Guvern, în limitele Constituționale, nu în condițiile stării de urgență.
Iată fragmente din argumentația trimisă de Avocatul Poporului la CCR:
-”Avocatul Poporului apreciază că delegarea unor atribuții de legiferare către autorități administrative, având ca finalitate restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți fundamentale încalcă principiul separației puterilor, precum şi prevederile constituționale potrivit cărora Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a țării (art. 1 alin. (5), art. 53 și 61 alin. (1) din Constituția României”;
-OUG nr. 21/2004 ”nu respectă principiul previzibilității legii prin definirea defectuoasă a „stării de alertă”, care, neavând consacrare constituțională, presupune o circumstanțiere detaliată, la nivel infraconstituțional, a cazurilor în care se poate declara. În realitate, legea prevede doar că se pot lua de către organe administrative orice măsuri, deci inclusiv de restrângere a exercițiului unor drepturi, deși art. 53 din Constituție prevede clar că acest lucru poate fi făcut numai prin lege”;
-”în lipsa prevederii unui termen pentru care se poate dispune starea de alertă, ba mai mult, reglementarea posibilității extinderii acestuia prin act administrativ, se ajunge în ipoteza în care restrângerea temporară a exercitării unor drepturi și libertăți fundamentale capătă caracterul unei îngrădiri permanente aducând astfel atingere însuși dreptului, ceea ce este contrar art. 53 alin. (2) din Constituție”;
-”potrivit prevederilor constituționale, Parlamentul şi, prin delegare legislativă, în condiţiile art. 115 din Constituţie, Guvernul au competenţa de a institui, modifica şi abroga norme juridice de aplicare generală - autoritățile administrației publice nu au o asemenea competenţă, misiunea lor fiind aceea de a asigura executarea legilor”;
De asemenea, alte aspecte și detalii din motivația Avocatului Poporului le puteți găsi aici. http://www.avp.ro/exceptii2020/exceptia8_2020.pdf De asemenea, este de menționat că mai mulți avocați au sesizat Avocatul Poporului sau au avut ieșiri publice prin care au contestat măsurile excepționale luate de autorități în perioada aceasta.
Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova
