Analiză de Alexandr Hrolenko, observator militar
Construcția unei bazei navale a Ucrainei în Marea Azov este o încercare a Occidentului de a crea artificial (indirect) o nouă problemă internațională și o zonă de tensiune militară în apropierea granițelor rusești. Marina ucraineană acționează aici ca un instrument pentru realizarea planurilor Statelor Unite și ale NATO. Responsabilitatea pentru escaladarea conflictelor legate de militarizarea unilaterală a Mării Azov, internă pentru Rusia și Ucraina, va revenit în egală măsură Kievului, Bruxellesului și Washingtonului.
Președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, a vizitat sâmbătă locul unde urmează să fie construită viitoarea bază navală (marină) pentru 12 nave în Berdiansk. În timpul prezentării proiectului, Zelenski a declarat: „Este foarte important să aveți propriile nave în acest loc. Într-adevăr, în acest fel ne vom proteja porturile, comerțul. Acesta este un ajutor direct pentru economie”.
Evident, în afară de un alt maidan sau default, nimic nu amenință economia ucraineană. Iar construcția unei baze navale va necesita o investiție de peste 20 de milioane de dolari din bugetul țării. Construcția a trei dane de acostare noi și dragarea va începe imediat după aprobarea proiectului, iar în 2021 Forțele Maritime vor transfera din regiunea Mikolaiv două divizii de bărci ”Ghiurza” și o divizie a bărcilor de patrulare Mark VI (asistență militară americană). Administrația portuară din Berdiansk a menționat că baza militară nu va afecta munca și nici nu va reduce din capacitatea portului comercial - este absolut evident că există o înțelegere clară a inutilității bazei navale.
Obiectiv, în Marea Azov nu există amenințări militare, nu au fost stabilite granițe de stat. Statutul juridic internațional al Mării Azov constituie apele interne ale Rusiei și Ucrainei. Reamintesc că Moscova și Kievul în 2003 au încheiat un acord (ratificat în 2004) privind utilizarea în comun a Mării Azov, iar în 2012 a apărut un acord suplimentar cu privire la măsurile pentru a garantarea siguranței navigației. Apariția podului Crimeei nu a schimbat fundamental nimic. Măsurile pentru protejarea podului sunt rezonabile, suficiente și nu împiedică transportul civil pe Marea Azov și în strâmtoarea Kerci. Intriga constă în faptul că acordul din 2003 interzice intrarea navelor forțelor navale ale țărilor străine în Marea Azov, fără acordul ambelor părți - rusă și ucraineană.
Libertatea de acțiune
Astăzi, Ucraina are două baze navale - în regiunile Odesa și Nikolaev. Aceste puncte de desfășurare permit navelor (când apar) în orice moment să intre în Mările Neagră și Mediterană (și mai departe în - Oceanul Mondial), fără a se reține stând în rândul lung de la podul îngust al strâmtorii Kerci (a fost întotdeauna așa). Pentru trecerea pe sub podul Crimeei, bărcile Ghiurza și Mark VI vor avea nevoie de permisiunea părții ruse. Distanța strâmtorii Kerci dintre Crimeea și Taman are o lățime de aproximativ 5 kilometri, iar pasa de navigație are o lungime de 500 de metri de la coasta rusă și este controlată nemijlocit de Federația Rusă. Așa că orice s-ar face tot iese pe de-a-ndoaselea.
Transferul uneia dintre cele două baze navale ucrainene la Berdiansk este un proiect ambigu de pe vremea președintelui Petro Poroșenko, iar „continuitatea” observată astăzi în construcția militară demonstrează, în primul rând, lipsa de independență a deciziilor strategice luate de Kiev. În opinia mea, aceasta nu este Ucraina, dar Alianța Nord-Atlantică încearcă să controleze Marea Azov. Inaccesibilitatea zonei de apă din Azov este o provocare geopolitică dureroasă. Însă posibilitatea prezenței specialiștilor (dar nu a navelor) ale alianței la baza militară ucraineană de lângă granițele rusești arată ca un avantaj strategic într-o regiune în care chiar timpul petrecut de navele de război ale țărilor din Marea Neagră este limitat. În acest sens, portul Berdiansk este o alegere excelentă, deoarece baza marinei ucrainene va fi situată la doar 70 de kilometri de coasta rusă (teritoriul Krasnodar), la 150 de kilometri de Kerci și la 220 de kilometri de Rostov-pe-Don, unde se află cartierul general al districtului militar sudic. Forțele armate ale Federației Ruse.
Alianța ar putea slăbi „sistemele de blocare a accesului”, ale sistemelor de apărare aeriană, doar prin amplasarea propriilor sisteme de atac, sisteme de recunoaștere la sol și sisteme electronice de război în apropierea granițelor Federației Ruse. Nu există și nu poate să existe o strategie navală în Berdiansk. Dominanța flotei Mării Negre în regiune este absolută și de nezdruncinat. O duzină de bărci ”Giurza” și Mark VI nu pot provoca decât o altă criză în Marea Azov sau în strâmtoarea Kerci, cu consecințe destul de previzibile pentru Marina Ucrainei. Cu o mare probabilitate, baza navală, Berdiansk, cu o duzină de bărci de 25 de metri fără arme cu tunuri de rachete, este doar un obiect de acoperire pentru înaintarea unor instrumente ale NATO pentru a avansa spre est.
Fantomele puterii
Noul președinte al Ucrainei, Vladimir Zelensky, nu a schimbat vechile planuri ale Flotei Maritime, iar la sfârșitul anului 2019, a fost creată divizia navelor de suprafață Azov cu bazare în Berdiansk și Mariupol.
Este vorba și de bărcile Berdiansk și Nikopol, remorcherele Yana Kapu și Koreț, precum și nava de căutare și salvare Donbass și alte unități relativ gata de luptă care au fost implicate în ”criza din Kerci” din 2018. Aceste forțe nu sunt suficiente pentru a crea o nouă bază navală. Kiev intenționează să construiască 20 de bărci "Ghiurza" cu o lungime de 23 de metri, dar până la începutul anului 2020 în dotare sunt doar șapte.
Nu se va descurca fără sprijinul acordat de Washington. În martie, Pentagonul a notificat Congresului SUA intenția de a oferi asistență forțelor armate ucrainene în sumă de 125 milioane de dolari. Barca de patrulare Mark VI se afla în pachetul de asistență militară. Publicația americană The National Interest nu a indicat numărul exact de bărci, dar a menționat că echipamentele americane vor fi un pas înainte pentru Ucraina. Se presupune că noul Mark VI este bine dotat și dispune de echipament electronic avansat.
În configurația de bază, echipajul bărci americane de 26 de metri (10 persoane) este dotat doar cu patru mitraliere de 12,7 mm și două tunuri de 25 mm. Comunicații de înaltă frecvență și prin satelit, o viteză de 30 de noduri și scaune rezistente la șocuri în timonerie - de asemenea nu garantează o victorie.
Oricum, agenția Stratfor prognozează o creștere inevitabilă a activității Pentagonului și NATO în regiunile limitrofe cu Rusia. Forțele și bunurile Flotei Mării Negre se află în continuă pregătire, iar pe 13 aprilie au urcat la bord distrugătorul de rachete american Porter, care a intrat în Marea Neagră. Acest distrugător și alte nave de război ale SUA și NATO nu vor putea intra niciodată în Marea Azov, acestea sunt apele interne ale Federației Ruse și ale Ucrainei, unde doar nave civile rusești și ucrainene (cargo și comerciale) se bucură de libertatea de navigație. Strâmtoarea Kerci nu a fost niciodată internațională în sensul Convenției ONU din 1982, iar afirmațiile fantomă despre dreptul de ”tranzit sau pasaj pașnic pentru navele străine” nu i se pot aplica. Ministerul rus de Externe a subliniat în mod repetat că toată responsabilitatea pentru o posibilă agravare a situației din regiunea Azov îi revine autorităților ucrainene și țărilor care le susțin. În același timp, Moscova este încă pregătită pentru un dialog constructiv.
Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova
