BUCUREȘTI, 7 apr – Sputnik, Georgiana Arsene. Liliana Romaniuc scrie, într-o postare de pe pagina sa de Facebook, că nu există în România o profesie mai sigură decât cea de cadru didactic: profesor, învățător, educator și că, o dată intrat în sistem, nu te mai poate scoate nimeni, indiferent de performanțele profesionale.
”Este ceea ce noi numim titularizare pe viață. Este, în opinia mea, unul dintre obstacolele îmbunătățirii, inovării și transformării sistemului de educație - știu că se vor supăra unii sindicaliști, dar știu și ei că am dreptate. Oricât de bine intenționați am fi, dacă nu există și un pic de teamă că dacă nu ești suficient de bun, îți vei pierde slujba, performanțele noastre vor rămâne la un nivel cel puțin discutabil. Tabloul se întregește cu așa numita avansare în carieră, prin obținerea gradelor didactice”, a scris Romaniuc.
De asemenea, o dată cu obținerea gradului I - și acesta pe viață, pe la 35 de ani – cadrul didactic are în față o viață profesională lipsită de orice amenințare legată de pierderea slujbei sau de diminuarea salariului, o viață profesională lipsită de orice provocare de învățare și creștere. Acest lucru dă profesorilor o siguranță și o rezistență la schimbare greu de înțeles.
Evident, aceste lucruri pot fi înțelese numai de oamenii din sistemul de învățământ, pentru că ei încep să creadă că aceasta este normalitatea.
Romaniuc amintește că, de-a lungul timpului, România a avut câțiva miniștri ai Educației care au încercat să zdruncine sistemul, cu decizii bune și necesare pentru o țară normală care crede că educația este motorul de dezvoltare și de bine colectiv.
Aceștia, chiar dacă au reușit implementarea unor măsuri necesare pentru îmbunătățirea educației din România, au fost huliți, blamați și, în final, ”am făcut ce am făcut și am revenit la ceea ce ne asigură confortul și siguranța postului pe viață”.
Romaniuc subliniază că nu vrea să spună că nu avem nevoie de siguranță și stabilitate, ci că acestea nu pot fi păstrate cu prețul pe care îl plătesc elevii: inechitate, analfabetism funcțional, performanțe scăzute, lipsa perspectivei pentru o viață decentă.
”Dacă suntem sinceri cu noi înșine, este un preț pe care îl plătește întreaga societate”, a subliniat sursa citată.
Aceasta a vorbit despre impactul crizei asupra sistemului de educație, când dascălii au trebuit să utilizeze tehnologia și susține că unii încă refuză să lucreze în acest mod și continuă să rămână în paradigmele care au blocat orice demers de îmbunătățire a calității procesului de predare și învățare.
Romaniuc punctează că lumea de după coronavirus nu va mai fi la fel, exprimându-și speranța că își dorește ca, în educație, să nu mai fie deloc la fel.
”Să ieșim din siguranța periculoasă a paradigmei titularizării pe viață - oricum nu ne-o ia nimeni - și să începem călătoria descoperirii frumuseții provocărilor aducătoare de creativitate, inovare și transformare, pentru noi și pentru cei pentru care am ales să fim profesori. Noi am ales, nu ne-a forțat nimeni! Tot noi să alegem transformarea, înainte de a ne forța situații de criză, ca cea pe care o traversăm. Gânduri bune, dragi colegi!”, a transmis Liliana Romaniuc.
