BUCUREŞTI, 17 feb – Sputnik, Doina Crainic. Potrivit unui studiu recent publicat de Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești" din București, temperaturile anormal de mari şi perioadele lungi de secetă, urmate de ploi și vijelii haotice, nu fac decât să compromită recoltele.
De asemenea, măsurătorile realizate de Administrația Națională de Mediu arată că vremea a devenit, din 1970, tot mai caldă și că, din anul 2005, s-au înregistrat, an de an, recorduri ale temperaturilor.
„Nu există șansă de 100% ca temperatura aerului în anul 2020 să fie mai mare ca în 2019, dar există șanse mari ca anul 2020 să se înscrie, pe poziții fruntașe, în ierarhia celor mai călduroși ani, atât la nivel global, cât și la nivelul României", a declarat șefa Secției de Climatologie de la ANM, dr. Roxana Bojariu, citată de digi24.ro.
Potrivit expertului, pentru perioada 2021-2050, la nivelul României, rezultatele modelelor climatice analizate indică o creștere medie a temperaturii lunare în cea mai caldă luna a anului de până la aproape de 4° C și o reducere medie a cantității lunare de precipitații de până la 18%, în timpul verii, în cel mai pesimist scenariu.
Astfel, „în condițiile scenariului pesimist, creșterea medie a temperaturii pentru România poate atinge aproximativ 8° C în lunile de vară (august), iar reducerea medie a cantității lunare de precipitații ajunge, vara, până la 33% în intervalul 2061-2090, comparativ cu intervalul 1961-1990”, afirmă dr. Roxana Bojariu.
În mediul urban, efectele schimbării climatice sunt amplificate de mediul artificial construit. Prin urmare, în orașele mari, temperatura poate fi și cu 10 grade mai mare, comparativ cu zonele rurale din vecinătate. De asemenea, scăderea grosimii stratului de zăpadă ar putea fi de peste 80% în unele zone.
Cu privire la primăvara 2020, aceasta ar putea să fie mai călduroasă. Deja, luna februarie este cu 2-3 grade peste media normală, astfel, culturile semănate timpuriu nu vor fi în martie și aprilie, ci spre sfârșitul lui februarie.
Specialiştii avertizează că, din cauza încălzirii globale, peste 50-100 de ani, oamenii vor trebui să se obișnuiască și cu organismele modificate genetic, care sunt mai rezistente în astfel de condiţii. Acestea sunt însă dăunătoare sănătăţii.
