BRUXELLES, 2 sept - Sputnik, Daniela Porovăț. Celebra publicație Lumea Justiției identifică motivele pentru care președintele Iohannis a refuzat nominalizarea Danei Gîrbovan în fruntea Justiției.
”Iohannis i-a plătit-o cu vârf și îndesat Danei Gîrbovan, refuzând-o la MJ”, spune publicația care crede că ”decizia era previzibilă după pozițiile tăioase ale șefei UNJR față de Werner și Sistemul care-l sprijină”.
Motivele oficiale invocate de Iohannis sunt ”absolut puerile”, motiv pentru care Lumea Justiției consideră că, de fapt, ”primul om în stat este fiert de ciudă din cauză că Gîrbovan a avut numeroase ieșiri în care a demascat atitudinea scandaloasă cu privire la justiție, statul de drept și drepturile omului pe care au adoptat-o atât Iohannis, cât și Sistemul care îl sprijină pe acesta”.
Pentru a-și argumenta teza, publicația face o cronologie foarte interesantă a declarațiilor Danei Gîrbovan despre care crede că ”este posibil să-l fi deranjat pe Iohannis sau pe Sistemul de care acesta depinde până la disperare ca să fie reales în noiembrie”.
Primul dintre exemple este din 10 iulie 2019, când Gîrbovan ”șterge pe jos cu penibilitatea de raport GRECO care atacă SIIJ” și oferă citatul exact al președintei UNJR:
„Desconsiderarea GRECO pentru statul de drept şi drepturile omului în România: problema acestui organism nu este existenţa protocoalelor secrete cu SRI, ci publicarea lor. (...) Modul în care GRECO face referire la protocoalele secrete dintre Parchetul General si SRI reflectă dezinteresul experţilor anti-corupţie pentru ceea ce reprezintă, în realitate, cea mai mare ameninţare la adresa independenţei justiţiei din România în perioada post-comunistă: implicarea secretă a serviciilor de informaţii în actul de justiţie”.
L-a somat pe Iohannis
Al doilea exemplu este cel din 7 iunie 2019, când președintele UNJR îl somează pe Iohannis să publice Hotărârea CSAT nr. 17/2005 care a creat cadrul legal pentru protocoalele SRI:
„Dacă Președintele Klaus Iohannis dorește într-adevăr o justiție independentă, așa cum pretinde, atunci trebuie să:
1. Publice hotărârea CSAT 17/2005, care a creat fundamentul pentru ingerința serviciilor de informații in justiție;
2. Declasifice și publice orice alte hotărâri CSAT care au vizat sau afectat justiția”.
Implicarea SRI în anchetele procurorilor
Al treilea exemplu este din 6 iunie 2019, când AMR și UNJR au solicitat CSM să declasifice și să publice anexele raportului Inspecției Judiciare privind implicarea SRI în anchetele procurorilor. Iată ce spunea Gîrbovan în acel moment:
„Toate aceste hotărâri, protocoale, acte secrete care au afectat procedurile judiciare, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor sau competențele constituționale ale judecătorilor și procurorilor au fost bombe puse la temelia statului de drept. Justiția nu poate fi administrată după acte secrete, aşa cum era în perioada comunistă. Dacă se dorește cu adevărat independența justiției, atunci toate instituțiile trebuie să facă demersurile necesare pentru ca nici un act ce privește justiția să nu rămână secret. Abia atunci vom putea vorbi despre o justiție independentă. Restul e demagogie și populism electoral”.
Următorul exemplu este din 17 mai 2019, când AMR și UNJR cer încetarea persecuției judecătorilor și a telejustiţiei:
"Declanșarea sau urmărirea penală a unor judecători pentru legalitatea și temeinicia soluțiilor, elemente care erau analizate în ordonanțele procurorilor, constituie o încălcare a independenței judecătorilor și o presiune nepermisă asupra acestora. (...) Procurorul nu poate interveni în niciun fel în procesul de luare a deciziei de către judecător și este obligat să respecte hotărârea pronunțată de judecător”.
Cum i-a taxat pe Augustin Lazăr și Eduard Hellvig
Un alt exemplu de intervenție a Danei Gîrbovan care a deranjat Sistemul este cel din 6 mai 2019, când aceasta îi atacă dur pe fostul Procuror General Augustin Lazar și pe directorul SRI Eduard Hellvig:
„Crimele comunismului nu ar fi fost posibile fără uneltele principale ale sistemului comunist: Justiția și securitatea. (...) Un astfel de exemplu de dovadă a mentalității comuniste perpetuate instituțional după ‘89 este reacția directorului SRI Eduard Hellvig din 2015 care, în contextul discuțiilor despre 'câmpul tactic' al SRI din justiție, a spus că interesul SRI era 'să nu existe persoane cum au fost în trecut, judecători, procurori, care pe drum au uitat că servesc statul român și au avut alte preocupări decât a servi statul român'.”
Iar Dana Gîrbovan era necruțătoare cu directorul SRI, adăugând un nou inamic pe listă: ”Declarația directorului Hellvig preia exact rolul judecătorilor din perioada comunistă, în care erau servitori ai statului comunist, ceea ce demonstrează că mentalitatea din această instituție a rămas neschimbată de 30 de ani. (…) Interferența serviciilor de informații în justiție, intruziunea masivă în viața privată prin admiterea unui număr enorm de mandate pe siguranța națională este nu doar trecută cu ușurință cu vederea, ci și uneori agresiv justificată”.
Nu l-a iertat nici pe Iohannis
După exemplul în care Dana Gîrbovan l-a taxat pe directorul SRI, urmează un altul din 28 martie în care este la fel de dură și cu președintele țării după consultările de la Cotroceni:
„Președintele a subliniat că nu poate să ignore 'fierberea' din sistem, acesta fiind motivul consultărilor. (...) UNJR a susținut că imaginea de 'liniște' din sistemul judiciar, invocată de Preşedintele României, nu a însemnat că justiția funcționa fără probleme. Dimpotrivă, în aceea perioadă toate instituțiile de la vârful sistemului judiciar – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Consiliul Superior al Magistraturii, Înalta Curte de Casație și Justiție, Inspecția Judiciară – au încheiat protocoalele secrete cu Serviciul Român de Informații. Acest fapt a permis ingerința secretă a unui serviciu de informații atât în actul de justiție, cât și în cariera magistraților, fapt fără precedent într-un sistem de drept democratic”.
În fine, ultimul exemplu oferit provine din 17 ianuarie 2019 când Dana Gîrbovan critică SRI după ce CCR a declarat neconstituționale protocoalele SRI-PICCJ din 2009 (în totalitate) și 2016 (parțial). Iată ce spunea Gîrbovan în acel moment:
„Din comunicatul Curții rezultă un fapt de o gravitate fără precedent: încheierea protocoalelor secrete între Ministerul Public și SRI a știrbit competențele Înaltei Curți de Casație și Justiție și ale instanțelor judecătorești în îndeplinirea rolului lor constituțional de înfăptuire a justiției”.
În aceeași declarație, Gîrbovan mai arată că ”prin aceste protocoale au fost completate sau modificate în secret norme de procedura penală, acordând competențe SRI acolo unde legea îi interzicea, fără ca nici măcar judecătorii să aibă cunoștință de conținutul acestora. (...) Tot foarte grav este faptul că SRI a acționat în tot acest răstimp în afara unui control parlamentar real, fapt ce în sine constituie o amenințare foarte serioasă la adresa democrației din România”.
Iată tot atâtea motive foarte serioase pentru ca Iohannis să respingă venirea lui Gîrbovan la Justiție unde să pună în practicăa principiile juste pentru care se luptă.
