Experții instituției financiare internaționale atrag atenția asupra faptului că riscurile sunt orientate în jos și sunt semnificative. În opinia lor, principalul risc intern este o nouă creștere a vulnerabilității provocate de șocuri politice. Având în vedere ciclul electoral din următorii doi ani, există riscul, potrivit sursei citate, unor noi stimulente fiscale sau al revenirii asupra unor politici structurale care ar reduce și mai mult competitivitatea României.
”În prezent, noua lege a pensiilor reprezintă un risc semnificativ pe termen mediu la adresa stabilităţii fiscale. Pe plan extern, principalul risc îl reprezintă o încetinire peste aşteptări a pieţei externe, care ar deteriora şi mai mult un deficit de cont curent deja mare şi ar agrava presiunile de finanţare", se arată în raportul FMI, potrivit economica.net.
În acest context de creştere a vulnerabilităţilor, FMI susţine că este necesar ca autorităţilor române să profite de avansul economiei pentru a demara un proces durabil de consolidare fiscală sprijinit de măsuri de calitate.
Experții FMI sunt de părere că deficitul bugetar al României va ajunge la 3,7% din PIB în 2019 dacă nu se vor lua măsuri suplimentare.
Din acest motiv, staff-ul FMI spune că este nevoie de măsuri de calitate echivalente cu aproape un procent din PIB pentru atingerea țintei de deficit pe 2019.
Printre măsurile de calitate recomandate de FMI se numără reorientarea cheltuielilor fiscale dinspre salarii și pensii spre investiții și inversarea tendinței de reducere a investițiilor publice din ultimii ani.
În plus, experţii FMI susţin că noua lege a pensiilor, adoptată în luna iunie 2019, are nevoie de o reevaluare, deoarece ar putea pune în pericol sustenabilitatea fiscală. Potrivit experţilor FMI, este crucial să fie reconsiderat ritmul de implementare a legii şi să fie realizată o revizuire comprehensivă a sistemului de pensii, mai notează sursa citată.
În raportul FMI se mai arată, de asemenea, că investițiile publice ar trebui majorate prin concentrarea pe infrastructura publică și atingerea unei absorbții mai eficiente a fondurilor UE.
