Șeful AEP spune că românii din străinătate au cerut misiunilor diplomatice să înființeze câteva sute de secții de votare, însă baza înregistrărilor de până acum nu ar putea fi înființate legal nici măcar zece secții de votare.
Instituția face apel către românii din străinătate să se înregistreze pentru ca autoritățile să înființeze secții de votare conform numărului de înregistrări, şi nu pe baza unor informații vehiculate în spațiul public referitoare la numărul de cetățeni care s-ar afla într-o localitate sau stat.
Până azi dimineață se înregistraseră aproximativ 28.800 de români: 14.092 au optat pentru a merge la o secție de votare, iar 14.709 au ales ca opțiune votul prin corespondență. În topul înregistrărilor sunt Marea Britanie, Germania și Spania, dar cu un număr foarte mic în comparație cu numărul de cetățeni români care au votat în aceste țări la scrutinul din 26 mai.
Președintele AEP, Constantin-Florin Mitulețu-Buică, a făcut un apel către românii aflați în străinătate cu documente legale de şedere să se înregistreze, pentru ca autoritățile să înființeze secții de votare conform numărului de înregistrări, şi nu pe baza unor informații vehiculate în spațiul public referitoare la numărul de cetățeni care s-ar afla într-o localitate sau stat.
”Dacă la scrutinul din 26 mai au fost organizate în străinătate 441 de secții de votare şi au votat aproape 400.000 de cetățeni, acum estimările MAE arată că trebuie înființate nu mai puțin de 900 de secții de votare, estimări care nu au în spate o evidență clară a intenției de vot la alegerile prezidențiale din anul 2019, respectiv în datele de 8, 9, 10 noiembrie şi 22, 23, 24 noiembrie 2019”, a precizat președintele AEP, potrivit unui comunicat de presă transmis de instituție.
Conform legii, dacă se înregistrează cu opțiunea pentru vot la secțiile de votare cel puțin 100 de cetățeni din aceeași localitate sau grup de localități, pentru aceștia va fi înființată o secție de votare.
"Mă aștept ca măcar cei aproape 400.000 de cetățeni români care au votat la europarlamentare, unii așteptând multe ore la coadă, să se înregistreze, astfel încât să nu avem secții de votare care să funcționeze nejustificat”, a mai afirmat șeful AEP.
El spune că a luat act de solicitările unor români către misiunile diplomatice pentru înființarea câtorva sute de secții de votare în străinătate, dar că, pe baza înregistrărilor de până acum, nu ar putea fi înființate legal nici măcar zece secții de votare.
De asemenea, șeful AEP face apel din nou la românii din străinătate să opteze pentru votul prin corespondență, mai ales având în vedere costurile mai mici decât în cazul înființării secțiilor de votare.
Ce pași trebuie parcurși pentru votul prin corespondență :
1. Înregistrarea - completarea formularului online de pe portalul www.votstrainatate.ro cu opţiunea pentru votul prin corespondenţă:
La acest formular trebuie anexată copia scanată sau fotografia actului de identitate și copia documentului care dovedeşte dreptul de şedere, eliberat de autorităţile străine (vezi Ordinul ministrului afacerilor externe nr. 1627 din 26.08.2019, care abrogă Ordinul nr. 500/2016).
2. Primirea documentelor - Poşta Română transmite alegătorului următoarele documente necesare exercitării votului prin corespondenţă:
două plicuri exterioare, marcate distinct pentru fiecare tur de scrutin;
două plicuri interioare, marcate distinct pentru fiecare tur de scrutin;
două autocolante cu menţiunea „VOTAT”, marcate distinct pentru fiecare tur de scrutin;
două certificate de alegător, marcate distinct pentru fiecare tur de scrutin;
două buletine de vot prin corespondenţă, marcate distinct pentru fiecare tur de scrutin;
instrucţiuni privind exercitarea dreptului de vot;
două autocolante cu adresa biroului electoral pentru votul prin corespondență din țară, pe care alegătorul care a optat pentru transmiterea votului prin corespondență în țară îl va aplica pe plicul exterior.
3. Votarea:
Pe buletinul de vot se lipeşte autocolantul cu menţiunea „VOTAT” pe patrulaterul cu candidatul preferat;
Buletinul de vot astfel marcat se introduce în plicul interior, care nu are niciun semn distinctiv, apoi acesta se sigilează;
Se completează certificatul de alegător, menţio¬nând data şi semnând olograf;
Se introduce plicul interior şi certificatul de alegător în plicul exterior, care se sigilează.
În cazul celui de-al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidențiale, înainte de a aplica timbrul autocolant pe patrulaterul ce conține candidatul pentru care optează, alegătorul se asigură că acesta participă la cel de-al doilea tur de scrutin.
4. Expedierea - alegătorul cu domiciliul sau reședința în străinătate are trei variante de expediere a plicului exterior sigilat care conține votul său:
îl trimite în țară, depunând plicul la orice oficiu poștal ori în orice cutie poștală a statului-gazdă;
îl depune la orice operator de curierat sau îl poate transmite la sediul misiunii diplomatice sau al oficiului consular din statul-gazdă, după caz, pe cheltuiala sa;
îl poate depune personal la sediul misiunii diplomatice sau al oficiului consular din țara-gazdă după caz.
Calendarul alegerilor prezidențiale:
Primul tur al alegerilor prezidențiale va avea loc în 10 noiembrie, iar cel de al doilea, în 24 noiembrie.
În primul tur al alegerilor, românii din străinătate vor putea vota în zilele de 8, 9 și 10 noiembrie, iar în al doilea tur, în 22, 23 și 24 noiembrie.
