BUCUREȘTI, 28 mai - Sputnik, Dragoș Dumitriu. De 24 de ore urmărim un adevărat bombardament de invitații ca premierul Viorica Dăncilă să demisioneze. Motivul – să-i lase pe PNL și USR să se certe, că ei, de fapt, nu doresc guvernarea.
Este adevărat că reprezentanții celor două partide fac declarații ridicol de teatrale despre ”demisia Guvernului Dăncilă”, dar apoi dau din colț în colț când vine vorba de preluarea guvernării; dar, pe de altă parte, cele două partide au un plan cât de poate de concret: maximizarea efectului Iohannis, cea mai puternică armă a lor. A amânduror partide.
Iohannis are puterea prin instrumentele de forță pe care le numește, prin el persoanele care au lovit ”corupția” și au devenit simboluri au rezistat; prin el guvernul PSD a fost blocat; prezența lui a dat tonul manifestațiilor; în fine, datorită Referendumului s-a înregistrat o prezență mare la vot, ceea ce a dus la rezultatul bun al Opoziției - și slab al PSD.
Pe scurt, fără Iohannis, partidele PNL și USR, ar fi ușor de bătut. Aici e bine de precizat un aspect important: structura electorală formidabilă a PSD funcționează pe sistemul ”baroniilor”; ori, de alegerile europarlamentare, ”baronii” și ”curțile” lor (primari, consilieri) nu sunt interesați. Așa că stau mai pe tânjeală – lăsând greul pe Centru.
De aceea și rezultatul slab, mai ales în ”fieful” PSD – zona rurală. Dar asta nu înseamnă că PSD nu va reveni puternic la parlamentare și mai ales la locale, iar USR, PNL și Iohannis doresc să evite asta.
Ori, asta se poate face doar maximizând efectul ”armei” principale, Iohannis. Adică, o suprapunere a alegerilor parlamentare – că locale, nu se poate – cu prezidențialele, deci alegeri anticipate.
Alegeri la care fie ambele partide să-l susțină pe președinte, fie să aibă, formal, și USR un candidat, cu un target limitat, atragerea de voturi în turul 1, atunci când apare suprapunerea cu parlamentarele. Eventual acest candidat, să spunem Dacian Cioloș, ar putea candida ”colocvial” contra lui Iohannis, cu promisiunea deschisă că va fi premier după alegeri.
Cheia planului – Viorica Dăncilă
Dar, cum se va ajunge la anticipate, pentru că în România nu s-a reușit niciodată așa ceva; în plus, admițând că USR și PNL vor asculta militărește ordinul, în schimb PSD, ALDE, UDMR și alte partide mici se vor opune – adică o moțiune de cenzură nu ar trece.
Cheia e deci la Viorica Dăncilă. Cel puțin în primă fază. Dacă demisionează prea repede, Iohannis și partidele lui au timp să facă relativ complexa și lunga procedură de declanșare. Dar, odată preluat guvernul, apar și noi pârghii de a convinge suficienți parlamentari să accepte respingerea unui guvern – și cred c e nevoie doar o dată, fiindcă a doua oară se va folosi demisia cabinetului.
Și aici intervine articolul 89 din Constituție: ”(3) Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului Preşedintelui României”.
Dar când au loc alegerile prezidențiale? În noiembrie sau decembrie - calendarul electoral urmează să fie stabilit de Guvern. Dar se poate prelungi mandatul președintelui cu 2 luni?
Constituțional, mandatul prezidențial poate fi prelungit doar prin lege organică, în caz de război sau catastrofă. Dar, în istorie, primul mandat al președintelui Iliescu a durat mai mult cu o lună: 30 octombrie 1992 – 29 noiembrie 1996. Mandatul parlamentarilor se poate prelungi cu până la trei luni.
Pe scurt, în condițiile în care Guvernul face calendarul și există o marjă de joc, în care, la limită ”extinsă”, s-ar încadra în cele 2+6 luni, ia să ne gândim la ce s-ar preta un Guvern Iohannis - #REZIST? Adică dacă ”strada„ și ”diaspora” o cer… se pot face multe, mai ales că, totul e la limită!
Concluzia e că Viorica Dăncilă NU trebuie să demisioneze, cel puțin nu acum, ci eventual după ce stabilește prezidențialele – când Iohannis nu mai poate duce procedura anticipatelor la capăt – în schimb ar rămâne cu haosul produs de propriile partide.
Deși, repet, alegerilor locale din primăvara lui 2020 ar putea marca o revenire a PSD pe caii firești, pentru că atunci ”baronii”, maxim interesați, vor trage puternic. Un colos cu 1800 de primari – aproape egalat de un partid fără structuri ca USR?! Chiar așa?!
În plus, dacă toate pârghiile guvernamentale ar ajunge pe mâna lui Iohannis și a partidelor sale, asupra primarilor PSD se va abate, în câteva luni, o adevărată urgie! Și sunt suficiente prefecturile, Finanțele, DSV și alte câteva…
De ce se joacă de ”vrem – nu vrem”?
Se pune întrebarea de ce se joacă USR și PNL, ba chiar și Iohannis de-a ”vrem dar nu vrem” să guvernăm? Părerea mea e că mizează exact pe ceea ce se vede – și anume presiuni pe Viorica Dăncilă să demisioneze, venite chiar de la oameni de bună credință, dar care nu pricep pericolul.
Pe de altă parte, dacă ar forța, ar speria PSD și restul celor care nu vor anticipate, iar aceștia s-ar opune prin toate pârghiile parlamentare – și le cam au! Așa că singura (cred) metodă este să o facă pe Dăncilă să demisioneze – fapt anticipat de abilul Liviu Dragnea – și lăsat cu limbă de… pușcărie.
Deci, Viorica Dăncilă poate da peste cap planul lui Iohannis și al partidelor sale – și poate readuce PSD la un procentaj firesc. Nu trebuie să mai precizez că, prin funcția de premier, e SINGURA care poate face asta, indiferent de critici interne sau externe. Alta cale nu există, pentru că plecarea ei ar însemna ce am scris mai sus – reușita planului Iohannis și căderea urâtă a PSD.
Urgența: candidatul la prezidențiale
Dar, se mai pune o problemă – PSD (și ALDE) trebuie să desemneze urgent un candidat la președinție, un candidat bun, puternic, care să o dubleze pe Viorica Dăncilă în bătălie. Și nu un ”disident”, tarat de neîncrederea membrilor și bănuit de toate cele!
De ce e urgent – pentru că ar pompa sânge în venele partidului, pentru că readuce normalitatea unui partid mare, pentru că ar crește imediat procentajul… și pentru că nu mai e timp!
Poate fi chiar Viorica Dăncilă? Am susținut această idee, dar în contextul actual, când Dăncilă e legată de funcția de premier și de șef al PSD… deja poate are prea multe pe cap! Dar rămâne o posibilitate!
Aș sugera și varianta Liviu Pleșoianu - sprijinit, susținut, recomandat de Ion Iliescu și/sau Adrian Năstase. Adică îmbinarea între Istoria (mare) și prezentul/viitorul dinamic. Un om tânăr, fără probleme, dispus la bătălie, bun comunicator, cult, adept al suveranismului și al bunei relaționări interne și internaționale.
E o discuție deschisă – dar care trebuie închisă urgent.
