„Îl putem salva oricând. În primul rând, trebuie să ne întoarcem la inspecțiile reciproce suspendate în 2001 (...) pentru a stabili măsura în care acuzațiile reciproce [de nerespectare a Tratatului INF], din partea Statelor Unite și a Rusiei, sunt justificate”, a explicat expertul.
Harald Kujat consideră totuși că amenințarea la adresa Europei nu este deloc una abstractă, ci reală.
„Pentru Europa, dizolvarea Tratatului INF ar fi un dezastru”, a avertizat el.
Într-un interviu pentru postul german de radio Bayern 2, acordat în februarie, fostul președinte al Comitetului militar al NATO a descris retragerea SUA din Tratatul INF ca fiind o „trădare a securității aliaților europeni”.
„Această [ieșire unilaterală a SUA din Tratatul INF) are, fără îndoială, legătură cu dorința Statelor Unite de a renunţa la propriile angajamente față de aliații lor din Europa (…). Și, în mod evident, toate acestea au loc sub sloganul «America mai întâi»”, a subliniat Harald Kujat, în interviul acordat Sputnik.
Pe 1 februarie, Statele Unite au anunțat că, a doua zi, vor înceta să respecte Tratatul INF din 1987, semnat de Ronald Reagan și Mihail Gorbaciov, și că se vor retrage oficial din acord după șase luni, dacă Moscova nu încetează să încalce acordul.
În tratat, Moscova și Washingtonul s-au angajat să înlăture rachetele la sol cu o rază de acţiune de la 500 până la 5.500 de kilometri. Documentul nu impunea restricții asupra altor actori militari majori, inclusiv a Chinei.
Ca răspuns la retragerea unilaterală a Statelor Unite, Rusia și-a suspendat, de asemenea, participarea la tratat. Între timp, președintele rus a dat undă verde pentru crearea unei rachete hipersonice terestre cu rază medie de acţiune. Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat că Statele Unite au încălcat prevederile acordului de mai multe ori din 1999.
