BUCUREŞTI, 19 dec – Sputnik, Georgiana Arsene. În acest an, Organizaţia conservatoare americană Capital Researh Center (CRC) a dat publicităţii o analiză detaliată despre activităţile din România ale organizaţiilor fondate de multimiliardarul George Soros.
Documentele publicate analizează extinderea reţelei sorosiste din 1989 şi până în prezent.
Una dintre misiunile organizaţiilor create de Soros în România a fost „tentativa de a transforma cultura conservatoare creştin-ortodoxă a României prin promovarea valorilor liberale şi sociale”, potrivit analistuli de la CRC, citat de romanialibera.ro.
Se observă, însă, că majoritatea oamenilor din România crescuţi în umbra organizaţiilor lui Soros promovează idei anti-creştine şi contestă frecvent credinţa noastră creştină.
Spre exemplu, Monica Macovei susţine interesele homosexualilor, iar Alina Mungiu-Pippidi crede că societatea românească este „primitivă”, creştinismul fiind „incredibil de înapoiat”.
Prezent în România din decembrie 1989
La doar cinci zile distaţă de momentul executării fostului cuplu prezidenţial Nicolae şi Elena Ceauşescu, adică în data de 30 decembrie 1989, s-a format Grupul pentru Dialog Social care a primit, de la autorităţile ce au preluat revolta populară şi au dat lovitura de stat, o clădire chiar pe Calea Victoriei.
În România, Soros a avut prima întrevedere cu fondatorii Grupului, inclusiv cu Silviu Brucan. În 2005, cu prilejul unei emisiuni tv, Robert Turcescu a declarat că Soros a venit în ţara noastră cu primul avion care a aterizat în Bucureşti după Revoluţie.
Potrivit anchetei CRC, Soros ar fi oferit GDS suma de un milion de dolari, bani pentru construirea unei reţele favorabile de organizaţii neguvernamentale în România. În primă instanţă, GDS i-a pus la dispoziţie spaţii din clădire, grupul video şi alte facilităţi.
Şase luni mai târziu, miliardarul fondează în ţara noastră Fundaţia Soros – un ONG cu un buget iniţial anual de 1,5 milioane de dolari. Primul preşedinte al Fundaţiei a fost sociologul Alin Teodorescu.
Trebuie făcută precizarea că, până spre finalul anilor 90, Fundaţia Soros era singurul ONG din România care primea fonduri externe.
În următorii patru ani, Soros a investit în scrierea şi publicarea de manuale şcolare prin intermediul Ministerului Educaţiei. De la an la an, sumele investite de el au crescut, ajungând la 10 milioane de dolari anual pe la mijlocul deceniului.
În 1997, după înlocuirea lui Alin Teodorescu din funcţia de preşedinte, Fundaţia Soros devine Fundaţia pentru o Societate Deschisă, un nume similar cu cel al organizaţiei-mamă din SUA, Open Society Foundation.
Bugetul anual al Fundaţiei a crescut la 12 milioane de dolari, iar o mare parte din bani au fost folosiţi pentru a selecta şi finanţa educaţia unor tineri români în universităţi occidentale şi la Universitatea Centrală Europeană de la Budapesta.
Aceşti tineri aveau obligaţia ca la terminarea studiilor să revină în România şi să devină activi în viaţa socială şi politică a ţării.
Mirel Palada, cunoscutul sociolog invitat în mod frecvent la postul Antena 3, a fost unul dintre aceşti studenţi. Ulterior, s-a distanţat de echipa lui Soros.
Activismul politic
La începutul anilor 2000, bugetul FSD era de 16 milioane de dolari. În plan politic, Soros începe să înregistreze succese în ţara noastră începând cu alegerile din 2004.
În anul 1990, Sandra Pralong a demisionat din funcţia de ofiţer de presă pe care o avea la publicaţia americană Newsweel şi a devenit primul director executiv al Fundaţiei Soros în România. A fost consiliera preşedintelui Constantinescu şi astăzi e consiliera preşedintelui Iohannis.
Alin Teodorescu, primul preşedinte al GDS, a fost, în perioada 2000-2004, şef de cabinet al prim-ministrului Adrian Năstase, iar în 2004 a intrat în Parlament.
Renate Weber a fost liderul Consiliului Director al Fundaţiei Soros din România între anii 1998 şi 2007. Începând cu 2004 a fost consiliera lui Traian Băsescu în domeniul legislativ şi constituţional, iar în noiembrie 2007 a intrat în Parlamentul European, unde se află de peste 10 ani.
Aceasta, împreună cu Levente Salat şi cu Andrei Pleşu sunt membri în Consiliul Fundaţiei, preluând prerogativele Fundaţiei şi fiind numiţi pe viaţă.
Levente Salat este un adept activ al autonomiei Transilvaniei.
„Locotenenţii” trec la treabă
În 2004, când Traian Băsescu a sunat-o pe Monica Macovei pentru a-i propune funcţia de ministru al Justiţiei, aceasta s-a consultat cu o prietenă apropiată, Alina Mungiu-Pippidi, ce conducea un ONG finanţat de Soros.
Multimiliardarul ţine, potrivit CRC, o listă de nume ale europarlamentarilor europeni care îi sunt favorabili, el scriind despre Weber că este o „suporteră hotărâtă a Societăţii Deschise”, despre Cristian Preda că este un „progresiv timid”, iar pe Macovei a caracterizat-o drept „o progresistă absurdă, un aliat indiscutabil al valorilor Societăţii Deschise”.
Cazul Colectiv
De asemenea, aliaţii fantomă ai lui Soros din România au încercat, cu încăpăţânare, chiar, cred analiştii de la CRC, să răstoarne Guvernul de la Bucureşti, „cu sprijinul ONG-urilor americane de extremă stânga, ai mass-media occidentale şi ai Departamentului de Stat d epe vremea lui Barack Obama”.
„Şi totuşi, într-o ţară cu 20 de milioane de oameni, un grup de mai puţin de 60.000 de oameni, susţinuţi de mai puţin de 15% din populaţie, a reuşit să forţeze Guvernul să îşi dea demisia”, concluzionează analiştii de la CRC.
