BUCUREŞTI, 17 dec – Sputnik, Georgiana Arsene. Proiectul ar putea fi realizat într-un parteneriat public-privat.
Potrivit studiului de fundamentare al proiectului, publicat pe site-ul Comisiei Naţionale de Prognoză, în conformitate cu proiectul de master plan general de transport a României, construcţia unui canal navigabil între Capitală şi Dunăre, la kilometrul 430,5 început încă din 1986, iar lucrările de construcţie au fost oprite în 1990.
„La momentul respectiv, fusese instalată numai o parte din echipamentele hidromecanice, terasamentele şi digurile erau finalizate în proporţie de aproximativ 70 %, iar lucrările de protecţie a malurilor, în proporţie de aproximativ 40 %.”, precizează sursa citată, potrivit adevarul.ro.
Din anul 1990 nu au fost efectuate nici un fel lucrări de întreţinere pentru a menţine aceste investiţii, care s-au deteriorat din cauze naturale sau din cauza acţiunilor omului se arată în studiul de fundamentare al proiectului.
Proiectul Canalului Dunăre – Bucureşti, cunoscut ca "Amenajarea râurilor Argeş şi Dâmboviţa pentru navigaţie", face parte din lista proiectelor prin PPP promovate de către Guvernul Viorica Dăncilă, notează economica.net.
Contractul ar urma să fie încheiat pe o perioadă de 25 de ani. Primii cinci ani sunt destinaţi fazei de proiectare şi execuţie, iar următorii sunt pentru operare.
În studiul de fundamentare al proiectului se arată că valoarea totală a investiţiei este estimată la suma de 1,44 miliarde de euro, din care 1,04 miliarde vor fi folosite pentru construcţia efectivă.
Proiectul va asigura partenerului privat venituri de peste 2,07 miliarde de euro pe întreaga perioadă de operare.
Beneficii ale canalului Dunăre-Bucureşti
Autorii studiului spun că acest canal ar fi extrem de util din mai multe motive.
În primul rând, prin realizarea căii navigabile, municipiul Bucureşti se va racorda la principala arteră de navigaţie transeuropeană care va permite legătura directă a Bucureştiului cu alte capitale şi mari centre orăşeneşti europene, accesul direct la portul maritim Constanţa, iar prin canalul Rhin-Main-Dunăre, accesul la reţeaua europeană de căi navigabile.
De asemenea, prin amenajarea râurilor, în hidrocentralele din nodurile hidrotehnice se va produce circa 126 GWh/an energie electrică.
Prin realizarea obiectivului, vor fi apărate de inundaţii 11 localităţi, circa 9.797 gospodării individuale, 126 obiective socio-economice, circa 50.000 ha teren, 378 km drumuri şi 5 km cale ferată.
Se va asigura alimentarea cu apă a localităţilor limitrofe şi apa necesară pentru irigarea unor suprafeţe de teren agricol însumând până la 150 mii ha, totodată se va crea posibilitatea realizării de sisteme de desecări - drenaje pentru eliminarea excesului de apă de pe o suprafaţă de până la 30.000 ha, mai precizează publicaţia citată.
