BUCUREȘTI, 14 dec – Sputnik, Daniel George Nistor. România are resurse uriaşe de energie, precum gazele din Marea Neagră, potenţialul eolian sau hidro, însă nu există nicio strategie aprobată cu privire la utilizarea lor, în timp ce sistemul energetic se degradează, iar facturile consumatorilor cresc, avertizează specialiștii din domeniu.
Conform unui document al ministerului de resort, infrastructura este pe anumite segmente depăşită moral şi uzată tehnic, fiind nevoie urgentă de investiţii.
"Retorica transformării României într-un hub energetic regional a rămas lipsită de conţinut. Pe de o parte, ultimul deceniu a consemnat puţine succese ale proiectelor de infrastructură", se arată într-un document al Ministerului Energiei, privind analiza stadiului actual al sistemului energetic, citat de Agerpres.
Potrivit documentului, infrastructura energetică este, în segmente decisive, depăşită moral şi uzată tehnic, având nevoie urgentă de investiţii. Producţia de energie electrică depăşeşte consumul intern, dar capacitatea de export rămâne limitată; eficienţa sistemelor de transport de electricitate şi de gaze este afectată de scăderea volumului intern de energie transmisă, dar, în acelaşi timp, aceste sisteme nu oferă suficientă capacitate pe noile axe rezultate din evoluţia capacităţilor de producţie din ultimii ani.
România este o ţară plină de resurse, zăcămintele de petrol şi gaze o clasează pe locurile 4-5 în Europa, are ape din abundenţă astfel încât să fie asigurat un sfert din producţie din hidrocentrale, are cărbune pentru zeci de ani, biomasă şi surse fotovoltaice, iar potenţialul eolian al Dobrogei este cel mai bun din sud-estul Europei.
Gazele din mare
În plus, în Marea Neagră s-au descoperit zăcăminte de gaze care ar putea asigura independenţa energetică a ţării pentru mulţi ani de acum înainte. Aceste resurse au atras atenţia unor companii-gigant din industria mondială, precum ExxonMobil, care explorează împreună cu OMV Petrom un zăcământ de mare adâncime estimat la 84 de miliarde de metri cubi.
În total, în Marea Neagră s-ar afla peste 200 de miliarde de metri cubi de gaze, iar investiţiile companiilor ar putea depăşi 15 miliarde de dolari în aceste proiecte, după cum estimează un studiu realizat de Deloitte. Aceste investiţii ar genera venituri la bugetul de stat în valoare de 26 de miliarde de dolari şi un plus de 40 de miliarde de dolari la PIB-ul României, până în anul 2040. Tot în aceeaşi perioadă, aceste investiţii ar putea susţine anual, în medie, peste 30.000 de locuri de muncă.
Cu toate acestea, companiile au amânat pentru anul viitor decizia dacă vor investi sau nu, în contextul în care discuţiile din Parlament pe tema Legii offshore s-au întins pe tot parcursul acestui an. Actul normativ a fost dezbătut, modificat, aprobat, apoi reîntors în Parlament şi dezbătut din nou. I s-au adăugat şi eliminat amendamente, care apoi au fost din nou modificate.
Facturi tot mai greu de plătit
Potrivit Institutului Naţional de Statistică (INS), pentru consumatorii reglementaţi preţul gazelor a fost majorat cu 16% în acest an. Pe bursă, însă, preţul energiei electrice este dublu faţă de anul trecut, iar cel al gazelor a ajuns mai mare cu peste 40%.
Şi, după cum avertizează preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, "vrem, nu vrem, preţul energiei va continua să crească". Acest trend se manifestă în toată Europa, în special ca urmare a costurilor mari de mediu.
În prezent, singura modalitate de a-i proteja pe cei care nu-şi pot plăti facturile este un tarif social, însă problema în acest caz este că acei consumatori nu pot depăşi o anumită cantitate de energie, foarte mică, iar dacă fac acest lucru plătesc un tarif de două ori mai mare decât cel clasic.
Potrivit unui raport al Centrului pentru Studiul Democraţiei, 12% dintre consumatorii de energie ai României beneficiază de tariful social la energie electrică, însă 42% dintre aceştia nu îşi dimensionează corect consumul şi depăşesc pragul alocat, astfel că în final plătesc facturi mult mai mari chiar şi decât consumatorii obişnuiţi.
