BUCUREŞTI, 3 nov – Sputnik, Georgiana Arsene. Anunţul făcut de Ionel Florian Lixandru, secretar de stat în Ministerul Educaţiei Naţionale pentru învăţământul preuniversitar, potrivit căruia s-a propus creşterea, începând de vara viitoare, a itemilor de tip obiectiv la examene a stârnit, aşa cum anticipase Sputnik încă de la început, numeroase controverse.
Motiv pentru care ieri, la MEN, a fost desfăşurată o întâlnire între mninistrul interimar al Educaţiei, Rovana Plumb cu reprezentanţi ai elevilor, părinţilor şi elevilor care i-au solicitat oficialului ca examenele de Evaluare Naţională şi Bacalaureat din anul şcolar 2018-2019 să se desfăşoare în aceleaşi condiţii, fără a se modifica structura subiectelor propuse.
„Am ajuns la concluzia ca în timpul jocului nu se schimbă regulile. De aceea, în acest an școlar nu se aplică nicio schimbare privind formatul variantelor de subiecte”, a declarant Rovana Plumb, ministru interimar al Educației, potrivit paginii de Facebook a instituţiei.
Cum poate fi, însă, interpretată această decizie? Întrebarea nu poate primi un răspuns ferm, de genul alb sau negru. Şi aceasta pentru că unii susţin că nu s-ar fi făcut gaură în cer dacă se introduceau testele grilă, fiindcă nu ar fi fost primul an în care se schimbă regulile în timpul jocului, amintind că în 2017-2018 s-au făcut deja schimbări în sensul că probele de competenţe s-au dat în timpul anului şcolar.
Alţii, însă, văd în gestul ministerului o greşeală.
“Vai de părinţii care nu ascultă de copii şi de şcoala care nu ascultă de elevi”, a scris un internaut.
Pe pagina de Facebook a lui Eugen Ilea, preşedintele Asociaţiei de Părinţi Învăţământ Preuniversitar Bucureşti, însă, comentatorii susţin că decizia MEN este binevenită.
“Ideea a fost absurd de la început. S-a trezit cineva că are o idee de pus în practică în timpul anului şcolar! Pierdere de timp! Mai bine aveau idei să scoată din programa şcolară atâtea informaţii inutile… Idei să pună în plus există din plin, dar să simplifice ceva… greu cu asta”, a scris internauta.
În schimb, fostul ministru al Educaţiei, Daniel Funeriu, susţinea, înainte ca dezbaterea de la MEN să aibă loc, că “mafia politică a pesede” caută orice mijloc, impus pe furiş, să scadă exigenţa la bac.
“Mafia politică pesede susţine de zeci de ani fabricile de diplome universitare. Aceste dughene de diplome dădeau la schimb politrucilor pesede posture universitare, granturi de cercetare, doctorate plagiate şi bani, foarte mulţi bani. Bacul pe bune, începând din 2011, a dus la pierderi de 350 de milioane euro annual acestor dughene academice care au corrupt minţile tinerilor nostril. Acum sunt disperaţi pentru că bacul corect trimite copiii la universităţi bune. De aceea caută orice mijloc, impus pe furiş, să scadă exigenţa la bac”, a precizat Funeriu.
Avantajul testelor grilă ar fi fost, poate, acela de a creşte numărul celor care reuşesc să promoveze bacul şi evaluarea naţională, în condiţiile în care, de la an la an, scade procentul de promovare al acestor examene. Cu alte cuvinte, am fi observant o creştere artificială a promovaţilor fapt care ar fi dus la menţinerea în viaţă a liceelor unde un elev care promovează examenul este o rara avis.
Rămâne de văzut care va fi situaţia în vară şi dacă proiectul de implementare a testelor grilă va fi uitat sau, dimpotrivă, reactivat în 2019-2020…
