BUCUREȘTI, 31 oct - Sputnik, Dragoș Dumitriu. Postarea debutează cu un mesaj ciudat: ”Facem precizarea faptului că, prezentele dezvoltări nu adaugă la raportul de evaluare prezentat în data de 24 octombrie 2018”.
Exprimarea este neclară, în sensul că nu se înțelege dacă ”prezentele dezvoltări” aduc ceva în plus față de Raport dar nu se adaugă la Raport – sau NU aduc nimic în plus față de Raport.
Iată, în continuare, principalele puncte ale ”dosarului”:
28 Aprilie 2016 - Președintele României a semnat decretul de numire în funcția de Procuror General: ”Din analiza dosarului și a înregistrărilor din registratura Ministerului Justiției, rezultă că nu au fost depuse alte documente nici la această dată, nici la o dată ulterioară, lipsind inclusiv proiectul privind exercitarea atribuțiilor specifice funcției de conducere”.
”În dosarul de candidatură nu s-a identificat nici un document care să dovedească îndeplinirea criteriului de la capitolul Condiții prevăzute de lege din anunțul de pe site-ul Ministerului Justiției, și anume obținerea calificativul ”foarte bine” la ultima evaluare”.
”La data de 28 Aprilie 2016, când Președintele României a semnat decretul de numire în funcția de Procuror General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a domnului Augustin Lazăr, acesta nu deținea o evaluare a îndeplinirii criteriilor de competență profesională și de performanță”.
Față de Avizul CSM, în ”precizări, Toader arată că documentele la care se face referire în avizul secției de procurori din cadrul CSM ”nu se regăsesc în dosarul de la Ministerul Justiției, lipsind inclusiv proiectul privind exercitarea atribuțiilor specifice funcției de conducere” – iar conform prevederilor, ”aceste documente depuse la CSM împreună cu propunerea ministrului justiției considerăm că ele trebuiau să fie depuse anterior la MJ”.
”Din documentele de la Ministerul Justiției nu se poate identifica conținutul dosarului transmis către CSM și nici cele 12 lucrări la care se face referire în hotărârea CSM nr 258 din 21 aprilie 2016 (…) nu se pot identifica, cu exactitate, documentele justificative pentru activitatea profesională, și anume lucrări întocmite de candidat în compartimentele în care şi-a desfășurat activitatea şi orice alte înscrisuri considerate relevante”.
Deci, ajungem la punctul culminant? Da, dar mai întâi repetă afirmația din Raport: ”În dosarul de numire a domnului Augustin Lazăr în funcția de procuror-șef al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, de la Ministerul Justiție, s-a identificat o Ordonanță de clasare pentru un dosar deschis în anul 2013 pe numele primarului Municipiului Sibiu de la acea dată, domnul Klaus Werner Iohannis”.
Dar, Tudorel Toader adaugă câteva detalii, dar care au apărut deja în presă:
”La baza dosarului stau două plângeri, una formulată de un petent persoană fizică către Direcția Națională Anticorupție, care a fost trimisă ulterior spre competentă soluționare Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia la data de 18.07.2013 și alta formulată de către o instituție publică la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, transmisă spre competentă soluționare Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia la data de 28.08.2013”.
La acea dată, precizează Toader, Augustin Lazăr îndeplinea funcția de Procuror General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia.
”În raportul de evaluare a fost precizat faptul că: ”Nu cunoaștem dacă motivul acestei scăpări are vreo legătură cu faptul că în dosarul de candidatură al actualului procuror general era tocmai o rezoluție de clasare care privea președintele României în funcție. Am luat doar act de documentele pe care le-am identificat în dosarul înregistrat la Ministerul Justiției””.
Aspect important, fără îndoială, mai ales coroborat cu o frază ulterioară: ”Autorul ordonanței de clasare a fost numit de către președintele în funcție, conform art. 54 alin (3) din Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, la propunerea ministrului justiției, într-o funcție de procuror de rang înalt”.
Deci, procurorul care a dat ordonanța de clasare nu e Lazăr? Iată o frază concluzivă din „precizări”:
”Nu cunoaștem documentele care au fost analizate la acea dată de către domnul Președinte pentru a motiva decizia sa de numire în funcția de procuror general al PÎCCJ, deoarece din documentele de la Ministerul Justiției nu rezultă conținutul dosarului transmis către Administrația Prezidențială”.
Mai mult, Toader afirmă, la acest pasaj, că ”Ordonanța de clasare menționată la punctul anterior se află în dosarul de la Ministerul Justiției, aferent procedurii de numire a domnului Augustin Lazăr în funcția de procuror general”.
Bun, dar unde e documentul? Toader nu l-a publicat pentru că…
”Distinct de cele prezentate și având în vedere discuțiile cu privire la posibilitatea de a face public copii ale documentelor identificate în dosarul de numire al domnului Augustin Lazăr în funcția de procuror general al PÎCCJ, transmit către CSM copie integrală după dosarul existent la Ministerul Justiției, împreună cu fișa de registratură cu documentele intrate. (…) în condițiile în care CSM apreciază că sunt întrunite condițiile legale pentru a face publice documentele transmise, îmi exprim acordul în acest sens”.
Cu alte cuvinte, Toader pasează „pisica” în ograda CSM. Dar, întrebarea e – de ce nu a făcut asta înainte de a anunța publicare ”integrală” a dosarului de numire a Procurorului General? Poate Lazăr așteaptă ceva… eventual CExN al PSD?...
Rămâne de văzut, până atunci găsiți pe site-ul Ministerului Justiției ”precizările” ministrului Toader.
