BUCUREŞTI, 17 oct – Sputnik, Georgiana Arsene. A ieşit în stradă alături de echipa medicală, a vorbit cu politicienii despre problemele oamenilor din sistem, a vorbit în interviuri despre anomaliile din sistem, iar în urmă cu câteva zile a mers în Parlamentul European pentru a căuta soluţii în vederea standardizării studiilor pentru asistenţii medicali. Mai exact, Viorel Huşanu, liderul SANITAS Bucureşti, cere existenţa unei singure forme de învăţământ pentru pregătirea asistenţilor medicali.
Despre acestea a vorbit pentru Sputnik, explicând ce le-a transmis europarlamentarilor.
Huşanu susţine că o pregătire profesională uniformă a asistenţilor medicali şi o plată corectă pentru muncă egală ar elimina discriminările existente în prezent.
Asistenţii medicali - aceeaşi muncă, salarii diferite
„ Exact cu un an în urmă, în 26 septembrie 2017, Uniunea Sindicală SANITAS Bucureşti depunea, la Parlamentul European, o petiţie prin care solicita susţinere în privinţa uniformizării studiilor asistenţilor medicali. Pentru a nu mai exista atâtea forme de pregătire şi pentru a respecta principiul „la muncă egală, venituri egale”, în România ar trebui să existe, în viitor, o singură formă de pregătire pentru asistenţii medicali”, a explicat liderul SANITAS Bucureşti, adăugând că pe data de 9 octombrie 2018, reprezentanţii USSB au fost invitaţi să-şi susţină cererea în faţa europarlamentarilor.
În PE, Huşanu a precizat că vorbeşte în numele a peste 100.000 de asistenţi medicali din Bucureşti şi din întreaga ţară şi că prin petiţia din 2017 aduce în faţa europarlamentarilor o situaţie foarte dificilă. Este vorba despre faptul că, în prezent, în unităţile medico-sanitare din România, asistenţii medicali fac aceeaşi muncă, fişele de post sunt identice, însă munca lor este plătită diferit, pentru că la stabilirea salariului se ţine cont doar de nivelul de studii.
Mai exact, în funcţie de perioada în care şi-au făcut studiile, asistenţii medicali pot fi absolvenţi de şcoală tehnică sanitară, liceu sanitar, şcoală profesională, liceu sanitar completat cu un an de echivalare, şcoală sanitară postliceală de 3 ani, şcoală sanitară postliceală de 3 ani plus încă 4 de facultate, universitate cu durata de 3 ani sau universitate de 4 ani.
„Este vorba despre 8 forme posibile de obţinere a calificării de asistent medical ce sunt sau au fost valabile în ultimii 40 de ani. În prezent, sunt funcţionale doar două dintre ele – şcoala postliceală sanitară (nivel ISCED 4) şi facultate cu diplomă de licenţă (nivel ISCED 6)”, a precizat Huşanu, adăugând că la ora actuală, în România, sunt peste 100.000 de asistenţi medicali care au absolvit şcoala sanitară postliceală şi care vor să îşi continue sau completeze studiile.
Chiar dacă Legea învăţământului, modificată în 2017, a creat cadrul legal de completare a studiilor şi de transfer de credite din învăţământul postliceal către cel universitar, nici o universitate din România nu a oferit până acum un program real şi accesibil de pregătire.
„Numărul de studenţi care ar putea accesa anual acest program este de 10% din cifra de şcolarizare, ceea ce înseamnă că, din cele 1000 de locuri aprobate cumulativ în toate facultăţile de profil din România, doar 10%, adică 100 de persoane ar putea participa la această formă de continuare a studiilor. Teoretic, este nevoie de 1000 de ani pentru a acoperi cererea”, a precizat Huşanu, explicând că alternativa pentru cei care vor să îşi continue studiile este să parcurgă întregul program de studii universitare de licenţă de 4 ani.
O singură formă de învăţământ
Sindicaliştii susţin că soluţia pe care o susţin pentru a rezolva această situaţie are două componente. Şi anume, standardizarea studiilor pentru viitorii asistenţi medicali, mai exact, de acum înainte să fie doar o singură formă de învăţământ care să aibă dreptul să-i pregătească şi să fie aplicată la nivel naţional, precum şi iniţierea unui program profesional de scurtă durată pentru asistenţii medicali actuali – cu diplomă de studii medii – care doresc completarea studiilor şi finalizat cu un examen de absolvire care să ia în calcul numărul de credite deja acumulat prin programul de pregătire absolvite anterior, vechimea şi experienţa în muncă.
În acest caz, Huşanu a amintit experianţa altor state, cum ar fi Spania sau Belgia, care, într-o situaţie similară, au iniţiat programe de pregătire profesională specializate.
Liderul SANITAS Bucureşti a declarat că a discutat cu mai mulţi europarlamentari din Comisia de Petiţii din Anglia, Slovenia, Grecia, iar din partea României cu europarlamentarul Laurenţiu Rebega şi că toţi au fost de acord că faptul că e vorba de o situaţie discriminatorie.
„Să îşi dorească cineva să înveţe şi tu, stat român, să nu le oferi posibilitatea, e de neînţeles”, a declarat Huşanu.
„Clasa politică din România doarme!”
Membrii de sindicat aşteaptă o rezolvare, a explicat liderul USSB, adăugând că a discutat cu reprezentanţi ai Ordinului Asistenţilor Medicali care îl susţin pentru că şi ei, la rândul lor, sunt presaţi de cei 100.000 de asistenţi care doresc această echivalare.
„Clasa politică din România doarme! Şi nu pentru că le-ar fi somn, ci pentru că nu vor să îi deranjeze pe „protejaţii” lor care au interese în această zonă. Am cerut o singură formă de învăţământ. Ştiţi ce înseamnă asta? Pierderi de milioane de euro din partea unor şcoli care scot acum asistenţi pe bandă rulantă. Cine deţine aceste şcoli? Ghici?. Dar eu voi continua. Dacă oamenii m-au ales să-i reprezint, nu mi-e frică, merg până la capăt!”, a declarat Huşanu.
