CHIȘINĂU, 10 oct — Sputnik, Octavian Racu. La trei zile de la Referendum spiritele continuă să fie incinse. Progresiștii sunt entuziasmați și se avântă într-o contraofensivă, iar susținătorii valorilor tradiționale nu au reușit să-și revină de pe urma șocului, încercând să identifice un „țap ispășitor" în persoana partidelor politice, Bisericii sau măriei sale alegătorul. Dincolo de toate acestea, Referendumul a avut menirea nu doar să separe apele în spațiul public, dar și să spulbere niște mituri care au dominat în „epoca pre-referendum".
Mitul 1: Românii sunt interesați de subiectul protecției familiei tradiționale
Cea mai mare parte a românilor au ignorat Referendumul, însă nu dintr-un gest de susținere a "valorilor europene" și nici sub influența îndemnurilor de boicotare. Societatea românească respinge în continuare tentativele de legalizare a căsătoriilor gay, însă nu pentru toată lumea acest subiect este de o primă importanță. Absenteismul a demonstrat doar faptul că cea mai mare parte a bătăliilor ideologice s-au dat în mediul urban, satele fiind rupte de agenda celor de la București și a rețelelor de socializare. A dispărut „România profundă"? Nu, nu a dispărut. România profundă nu se manifestă prin referendumuri și like-uri pe Facebook. Ea există într-o altă dimensiune, în care normalitatea este la locul ei, iar agitațiile politice de tip urban sunt de neînțeles.
Mitul 2: Biserica este un instrument de manipulare politică
Biserica Ortodoxă Română și celelalte culte nu au reușit să mobilizeze 30 la sută din cetățeni. E ceva firesc, pentru că Biserica nu este nici o structură birocratică, nici armată și nici partid. BOR nu poate suplini întotdeauna golurile lăsate de societatea civilă și partidele politice, pentru că are o cu totul altă menire. Cei care afirmau că Biserica este un instrument al clasei politice vor fi nevoiți să renunțe la această parte a discursului. BOR nu este un instrument politic și nici nu are o astfel de capacitate. Povara mobilizării trebuie să revină mirenilor, iar aceștia au dat dovadă de o proastă organizare.
Mitul 3: Lancea conservatorismului din România e „satul patriarhal"
Rezultatele referendumului arată că nucleul dur al conservatorismului activ nu se află în „satul patriarhal", ci în mediul urban. În prima zi a plebiscitului, când la vot s-au prezentat cei mai activi, peste 62 la sută din votanți erau din mediul urban. Desigur, a doua zi raportul dintre orășeni și săteni s-a egalat, însă, luând în considerație faptul că România e o țară rurală, o prezență mai activă a orășenilor este surprinzătoare.
Mitul 4: Oamenii din diasporă sunt mai liberali fiind influențați de cultura Occidentală
Referendumul pentru definirea căsătoriei a provocat un interes sporit din partea românilor din diasporă. Dacă la alegerile parlamentare din 2016 au participat 106.038 de români aflați în străinătate, la referendumul din 2018 au participat 121.118 de români. De regulă, românii sunt mai activi în alegerile legislative și prezidențiale. Mobilizarea celor din diasporă la referendum și ignorarea campaniei de boicotare sparge unele tipare cu care am fost obinuiți. Luând în considerație faptul că cei mai numeroși și activi au fost românii din Italia, țara în care reacționarul Matteo Salvini a devenit un erou popular, se pare că ascensiunea discursului populist în UE are o influență și asupra românilor care muncesc în spațiul european. Nu ar fi deloc surprinzător dacă diaspora. la un moment dat. ar putea deveni mai eurosceptică decât românii din țară.
Mitul 5: Promotorii referendumului propagă un discurs de ură și manipulează
Chiar dacă inițiatorii au fost preponderent acuzați de manipulare și propagarea urii, anume cei care au îndemnat la boicotarea Referendumului au recurs la mesaje negative, prin care creionau un viitor sumbru (clipul celor de la Papay), au încercat să asocieze Referendumul cu PSD, ducând lumea în eroare prin intermediul unor fake-news-uri de genul: "prin referendum urmează să fie aprobată pe ascuns o altă lege", prin care "penalii ar fi scutiți de pedeapsă". Așadar, în realitate, tocmai oponenții revizuirii Constituției au recurs la limbaj violent și dezinformare pentru a discredita inițiativa celor 3 milioane de români, în timp ce CpF a promovat exclusiv mesaje pozitive.
Mitul 6: PSD este promotorul agendei conservatoare și a valorilor tradiționale
Nici nu a reușit prea bine să se usuce cerneala de pe buletinele de vot, că PSD- ALDE a și scos din sertar proiectul legalizării parteneriatelor civile. Să ne amintim că în ajunul referendumului premierul român, Viorica Dăncilă, asigura europenii că executivul social-democrat nu susține Referendumul. Merită de menționat faptul că în anul 2015, Viorica Dăncilă, împreună cu alți 20 de europarlamentari români au semnat raportul "privind drepturile omului și democrația în lume și politica Uniunii Europene în această privință" al italianului Pier Antonio Panzeri, prin care se cere legalizarea parteneriatelor civile și căsătoriilor între persoane de același sex. Astăzi, PSD și ALDE, de facto, au dat mâna cu USR pe subiectul "drepturilor" LGBT.
Mitul 7: Referendumul nu are niciun rost. Nimeni nu cere legalizarea căsătoriior gay
Argumentul central al celor care îndemnau la boicotarea Referendumului a fost inutilitatea acestei consultări populare. Totuși, oponenții inițiativei au salutat cu entuziasm prezența scăzută la vot. USR, care afirma anterior că Referendumul este unul "inutil", a prezentat indiferența votanților drept o dovadă că "România este o naţiune europeană, o naţiune tolerantă şi modernă, care a refuzat să facă paşi înapoi".
„Nimeni nu cere în România legalizarea căsătoriilor între persoane de același sex", iar Codul Civil stipulează foarte clar — căsătoria poate fi încheiată doar între un bărbat și o femeie. Totuși, la câteva zile după Referendum, organizațiile care susțin mariajele gay s-au activizat brusc. Spre exemplu, Consiliul Tineretului din România (CTR), organizație care are printre parteneri — Ministerul Tineretului și Sportului, Camera Deputaților, Comisia Europeană, Parlamentul European, UNICEF, a cerut Guvernului și Parlamentului Guvernului "să avanseze demersurile pentru legiferarea parteneriatului civil, astfel încât cuplurile de același sex să beneficieze de recunoaștere și protecție legală adecvată pentru familiile lor, în acord cu deciziile Curții Constituționale a României privitoare la sfera de aplicare a art. 26, referitor la dreptul la viață privată și viață de familie.
"Totodată, solicităm reluarea dezbaterilor cu toți actorii interesați în vederea introducerii generalizate a educației sexuale și contraceptive în școli, dar și pentru adoptarea strategiei naționale pentru educație parentală", se spune în declarația CTR.
Se pare că nu este deloc întâmplător faptul că astăzi, 10 octombrie, Adunarea Parlamentară a Consiliul Europei urmează să voteze "Raportul Referitor la Viața Privată și de Familie: Îndeplinirea Egalității indiferent de Orientarea Sexuală". Potrivit portalului Știri pentru Viață, documentul prevede:
— Recunoașterea automată a statutului de „părinte 2" pentru partenera lesbiană, în detrimentul drepturilor părintești ale tatălui biologic al copilului (în aceleași condiții în care este recunoscută paternitatea copilului în cuplurile heterosexuale). (Art. 4.5.3)
— Agrearea adopției de copii de către cuplurile homosexuale (Art. 4.5.2)
— Agrearea serviciilor de inseminare artificială pentru cuplurile homosexuale
— Agrearea recunoașterii legale a cuplurilor homosexuale (Art. 4.3.1.)
— Respingerea protecției constituționale pentru căsătoria definită ca uniune între un bărbat și o femeie (Art. 4.2)
