BUCUREȘTI, 26 sept — Sputnik, Daniel George Nistor. Lumea nu stă pe loc, condițiile economice se schimbă de la zi la zi, astfel că pragul de la care nu te mai poți considera "sărac" e tot mai sus.
Nivelul venitului zilnic necesar pentru a evita intrarea în sărăcie s-a dublat în unele state membre ale Uniunii Europene, în România nivelul acestui venit crescând de la 14 dolari la 19 dolari.
Asta înseamnă că acum este necesar un venit mai mare pentru a evita vulnerabilitatea gospodăriilor de a intra în sărăcie, conform unui raport al Băncii Mondiale, citat de Agerpres.
Documentul constată că grupuri extinse de persoane încă beneficiază de venituri specifice clasei mijlocii, dar nu şi de securitatea economică pe care au oferit-o acestea odinioară.
Dar ce înseamnă fii sărac? În primul rând, lipsa accesului la educație te încadrează în această categorie.
Circumstanţele individuale de la naştere constituie un factor determinant mai important care influenţează accesul la învăţământul terţiar, la nivelul generaţiei care a ajuns la vârsta majoratului la începutul anilor 2000, mai degrabă decât la nivel generaţiei care şi-a început studiile înainte de începutul perioadei de tranziţie. În cazul României, indexul inegalităţii de şanse în ceea ce priveşte accesul în forme de învăţământ terţiar pentru generațiile născute în anii 1980 este cu 40% mai mare decât pentru cei născuţi în anii 1940, indică raportul BM.
Câți săraci sunt în România? Dacă la nivel de gospodărie (familie), limita minima pentru ieși din sărăcie este de-acum 19 dolari pe zi, potrivit aceleiași instituții international, la nivel individual, pragul se situează la 5,5 dolari pe zi, și aproximativ 5 milioane de cetățeni nu dispun de mai mulți bani.
România este ţara din Uniunea Europeană cu cel mai mare număr de oameni săraci, iar peste un sfert dintre locuitori trăiesc cu mai puţin de 5,5 dolari pe zi, spune, în iunie, Donato De Rosa, economist-şef al Băncii Mondiale, conform Agerpres.
BM identifică patru tipuri de inegalitate între grupuri care erodează contractele sociale: disparităţile dintre generaţii; inegalităţile dintre lucrătorii implicaţi în diferite activităţi; accesul inegal la oportunităţi în funcţie de zona geografică şi inegalităţile bazate pe gen, etnie, mediu social şi alţi factori, şi nu determinate de eforturile sau abilităţile personale.
