BUCUREȘTI, 7 sept — Sputnik, Daniel George Nistor. O activitate care în acest moment poate fi considerată "trafic de influență" este pe cale să devină legală. Parlamentarii de la ALDE au elaborat, în acest sens, un proiect de act normativ.
"Ionele, am o rugăminte la tine, știi cât de greu ținem în viață industria asta, noi managerii…" — îi spune Gigel prietenului său, la un pahar de bere. "Atâtea locuri de muncă, în pericol să dispară… ne-ar trebui o lege să ne ajute, ceva scutiri de taxe la achiziția de materii prime…".
"Am înțeles", răspunde Ionel, "mâine mă văd cu domnul senator de la Comisie, văd ce pot să fac și te anunț".
Dacă reglementarea privind lobby-ul va intra în vigoare, astfel de discuții nu vor mai putea fi suspectate ca fiind ceva necurat, cu condiția ca totul să se desfășoare în limitele legii. Ionel și Gigel vor încheia un contract pe baza căruia se va desfășura acțiunea, Gigel plătindu-l pe Ionel.
Lobby-ul va fi definit în România ca "acţiunea unor persoane sau grupuri de persoane, având interese variate, specifice și bine definite, prin care se urmărește influenţarea deciziilor luate la nivel politic, o activitate de lobby care va putea interveni fie înainte de adoptarea unei decizii, fie în timpul procesului decizional, fie ulterior adoptării deciziei, în etapa implementării", conform proiectului ALDE, redactat sub supravegherea vicepreședintelui Varujan Vosganian și obținut de Profit.ro.
Site-ul de specialitate prezintă minuțios actul normativ aflat în stadiul de propunere.
Potrivit proiectului, contractul de lobby va fi definit drept "un contract cu titlu oneros prin care un prestator se obligă să desfășoare activități de lobby în interesul unui client".
Companiile de profil vor funcționa în temeiul Legii 31/1990 privind societățile comerciale.
Va exista și ocupația de "lobby-ist" — o persoană care exercită o activitate de lobby în calitate de angajat sau prestator în cadrul unei societăți de lobby sau în cadrul unei societăți care include și lobby-ul în obiectul său de activitate.
Este interesant că politicienii din cadrul coaliției de guvernământ PSD-ALDE vor să introducă legea lobby-ului în timp ce vorbesc despre o eventuală modificare a prevederilor privind abuzul în serviciu.
Cele două reglementări nu trebuie "să se contrazică" una pe alta, pentru că am ajunge la un non-sens juridic — respect o lege, deci sunt liber să acționez, dar o încalc pe alta, deci trebuie să să fiu anchetat și judecat.
"Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică", spune Codul Penal.
Asta înseamnă, potrivit exemplului ipotetic de mai sus, că Ionel nu poate să îi ceară unui demnitar — "promovează legea asta că mi-a dat Gigel bani să te conving". Activitatea de lobby trebuie bine reglementată, prin actul normativ de bază și normele de aplicare aferente, astfel încât legea cerută de Gigel să fie în folosul întregii comunități, nu să favorizeze un grup restrâns de persoane și să le dezavantajeze pe altele.
Pe de altă parte, dacă vom avea o lege a lobby-ului, va exista și o piață a lobby-ului. Și ne pute, întreba — cine va domina această piață? Vom constata un nou val de "investitori străini", cel mai probabil americani sau vest-europeni, cu experiență în această activitate, care vor lua bani de la grupurile de interese pentru a-i convinge pe parlamentari să voteze anumite legi?
Atunci ne putem pune întrebarea, poate nationalistă, dacă nu cumva firmele de lobby vor acționa și în favoarea unor grupuri din afara țării, cu interese diferite față de cele naționale.
Pe scurt — dacă România este sau nu pregătită pentru o astfel de prevedere legală reprezintă o chestiune de analizat.
