BUCUREȘTI, 6 sept — Sputnik. Iată anunțul mult așteptat de pe site-ul Ministerului Justiției:
"În urma desfășurării procedurii de selecție care a avut loc în perioada 6 august — 4 septembrie 2018, la sediul Ministerului Justiției, vă aducem la cunoștință faptul că propunerea ministrului justiției Tudorel TOADER pentru numirea în funcția de procuror șef al Direcției Naționale Anticorupție este doamna Adina FLOREA".
"În conformitate cu dispozițiile art. 54 alin. 1 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, urmează ca această propunere să fie transmisă Secției pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii în vederea obținerii avizului consultativ, și ulterior, Președintelui României, domnul Klaus IOHANNIS, pentru numirea în funcție", se spune în text.
Așa cum se știe, Adina Florea este procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa. O perioadă, Adina Florea a condus Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanţa, fiind desemnată și în funcţia de procuror general adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa.
Dar, presa a scris că există un dosar chiar la DNA, în care este vizat procurorul Adina Florea — caz deschis ca urmare a plângerii unui polițist.
"Dosarul la care faceți referire se află în lucru pe rolul DNA — Structura Centrală, în cauză fiind începută urmărirea penală doar cu privire la faptă ("in rem"). Această etapă nu are caracterul formulării unor acuzații împotriva unei persoane, ci are doar semnificația instituirii cadrului procesual în care se pot strânge primele probe cu privire la o anumită faptă", a transmis DNA pentru DC News.
Pe de altă parte, agenția „Știri pe surse” citează din proiectul de management depus la concurs de Adina Florea că există abateri de la normele statului de drept.
"Fără a nega, astfel, lucrurile bune care s-au realizat în ultimii ani, un bilanț necosmetizat al activității DNA pune în lumină destule, dacă nu prea multe, abateri de la rigorile statului de drept. Fie că vorbim despre activitățile desfășurate de către procurori cu funcție de execuție, fie (mai grav) că ne raportăm la cei cu funcții de conducere, chiar la nivel de vârf, regăsim componente care s-au îndepărtat simțitor de la abordarea profesionistă, echilibrată, în contrast cu statutul profesiei noastre, iar uneori chiar în conflict cu legea", se menționează în proiectul depus la Ministerul Justiției.
