BUCUREŞTI, 5 iul — Sputnik, Georgiana Arsene. Unul dintre programele implementate de Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) este destinată tinerilor care doresc să înceapă o mică afacere în agricultură. „Sprijin pentru instalarea micilor fermieri" este măsura prin care peste 10.880 de persoane s-au instalat la sat şi au început să lucreze pământul în perioada 2015-2018.
George Hură, în vârstă de 20 de ani, din localitatea Sarghiol, judeţul Tulcea, este unul din aceşti tineri care anul trecut a decis să acceseze fonduri europene. În patru ani va primi 40.000 de euro. Prima tranşă de 30.000 de euro a ridicat-o după primul an de derulare a proiectului (2017), restul finanţării urmând să vină în ultimul an.
Pentru a primi aceşti bani a fost nevoie de drumuri multe la Tulcea, de hârtii şi mai multe, de consultanţă şi multă răbdare. „A fost foarte greu, peste 250 de hârtii, am avut de semnat, ştampilat, numerotat. A trebuit să-mi deschid inclusiv un PFA, ca formă juridică. Fiind de la ţară, vă daţi seama câte drumuri a trebuit să fac la Tulcea", spune George, potrivit adevarul.ro.
Printre condiţiile impuse în proiect sunt cultivarea unei anumite suprafeţe de pământ (patru hectare) pe care să se facă agricultură bio, să folosească seminţe româneşti, să producă o anumită cantitate de recoltă pe an şi să valorifice aceste cantităţi pe piaţă. Dacă aceste condiţii nu sunt respectate, există riscul de a pierde toţi banii, inclusiv cei pe care tânărul i-a primit deja.
George a hotărât ca pe terenul său să cultive dovlecei româneşti, fiindcă se pretează cel mai bine la pământul din acea zonă. Pentru alte culturi ar fi avut nevoie de un sistem de irigaţii şi ar fi fost complicat.
A folosit sămânţă bună, soiul „Crişan", produsă de Compania de Seminţe Fundulea.
Cealaltă jumătate de teren este cultivată cu grâu. Cele 4 hectare de teren sunt luate în arendă de la părinţii săi, care locuiesc în acelaşi sat.
Conform obligaţiilor contractului de finanţare, tânărul trebuie să vândă 21 de tone de dovlecei pe an. Problema aici începe, deoarece nu găseşte cumpărători, toţi dorind să achiziţioneze produsele „la negru".
În cazul grâului, această problemă nu există, pentru că multe companii doresc să cumpere cereale.
Tânărul spune că majoritatea celor care doresc să îi cumpere marfa fără acte sunt intermediari. Fiindcă nu a găsit cumpărători în zona sa, a fost nevoit să se deplaseze la Constanţa, unde a găsit cu greu câteva magazine care să îi cumpere marfa cu acte în regulă.
O soluţie pentru evitarea acestor situaţii ar fi accesarea fonurilor europene pentru înfiinţarea grupurilor de agricultori în sectorul agricol sau pomicol.
Problema samsarilor din pieţele româneşti este una care durează de ani buni şi care se perpetuează, pentru că fenomenul nu este verificat şi sancţionat de oamenii legii.
Prezent la jumătatea lunii mai în piaţa din Botoşani, ministrul Agriculturii, Petre Daea, a vrut să asculte problemele agricultorilor de acolo, însă, în loc să se întâlnească la tarabe cu aceştia, a avut neplăcuta surpriză să dea peste intermediari.
„Intermediarii din piaţă mă deranjează foarte tare. Nu ne face bine nici nouă celor care veghem la buna desfăşurare a activităţii într-o piaţă şi nici producătorilor, mai ales celor care muncesc direct", a precizat ministrul, adăugând că, din pricina taxelor mari pentru tarabe sau spaţiile comerciale, mulţi producători necăjiţi aleg să îşi vândă legumele şi fructele intermediarilor care stabilesc apoi preţul pieţei, ducând la o deformare a pieţei din punct de vedere al preţului şi calităţii.
Problema este generală la nivelul întregii ţări, iar producătorii se plâng că, dacă nu vând intermediarilor, rămân cu marfa şi nu au altă soluţie deât să o arunce pe câmp deşi recunosc că, de multe ori, nu scot nici măcar cât au investit.
