CHIȘINĂU, 04 iun — Sputnik. Începând cu ziua de luni, creștinii intră în Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel. Acest post nu are o durată fixă, deoarece începutul lui este stabilit în funcţie de data variabilă a Sfintelor Paşti. Totodată, menționăm că, odată cu Duminica tuturor Sfinților, s-a încheiat perioada Penticostarului și începe Perioada Octoihului, care ține tot restul anului, adică de la sfârșitul perioadei Penticostarului până la începutul perioadei Triodului. Este cea mai lungă perioadă din cursul anului bisericesc. Durata ei, la fel, variază în funcție de data Paștilor.
Semnificație
Spre deosebire de Postul Mare, postul Sfinților Apostoli Petru si Pavel, împreună cu celelalte 2 posturi de peste an, sunt mai noi. Acest post era ținut la început numai de comunitățile monahale și abia mai târziu s-a extins şi la credincioşi.
Postul Sfinților Apostoli este rânduit de Biserică în cinstea celor doi apostoli și în amintirea obiceiului lor de a posti înainte de a întreprinde acte mai importante. Totodata, prin ținerea acestui post se cinstesc darurile Sfântului Duh, care s-au pogorât peste Sfinții Apostoli la Cincizecime; din acest motiv acest se mai numea și Postul Cincizecimii.
Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel are o durată variabilă de la an la an. Postul ţine până în ziua de 29 iunie/12 iulie. Durata lui poate varia de la 8 zile până la 42 de zile.
Pe parcursul acestui post, sâmbăta și duminica biserica face dezlegare la peşte. De asemenea, avem dezlegarea la peşte în zilele de luni, marţi și joi, când cade sărbătoarea vreunui sfânt cu doxologie mare.
Istorie
Înainte de a deveni ucenic al lui Hristos, Sfântul Petru a purtat numele de Simon. El era originar din orașul Betsaida Galileii, care se afla în partea de nord a Țării Sfinte. Petru era pescar, la fel ca și fratele său Andrei. Amândoi au fost mai întâi ucenici ai Sfântului Ioan Botezătorul. Sfântul Petru a propovăduit Evanghelia lui Hristos în Antiohia, Pont, Bitinia, Galatia, Capadocia și la Roma.
Sfântul Pavel se numea Saul înainte de convertirea de pe drumul Damascului. A predicat Evanghelia atât evreilor, cât și păgânilor, de aici numele de "Apostolul neamurilor" și este considerat „primul şi cel mai important teolog al Bisericii primare şi chiar al Bisericii din toate timpurile."
Ei sunt considerați ocrotitori ai celor aflați în închisori și din cauza că cei ajunși în penitenciare sunt persoane care au greșit față de Dumnezeu, precum au greșit și ei: Petru S-a lepădat de Hristos, iar Pavel i-a prigonit pe creștini.
Moaștele celor doi apostoli se găsesc la Roma: ale Sfântului Petru în Biserica San Pietro din Vatican, ale Sfântului Pavel în Bazilica San Paolo Fuori le Mura.
Obiceiuri populare
În popor, sărbătoarea Sfinților Apostoli este cunoscută sub numele de Sânpetru de Vară; aceasta marchează mijlocul verii agrare, dar şi începutul secerișului. Personaj important din mitologia autohtonă, Sânpetru este un bun sfetnic al lui Dumnezeu, care-l consultă în luarea unor decizii. De aceea, Dumnezeu i-a încredinţat porţile şi cheile Raiului, spune tradiţia. Acolo, fiind stăpân peste cămările cereşti, Sfântul Petru hrăneşte animalele sălbatice, mai ales lupii, dar fierbe şi grindina, care se topeşte în bucăţele mici şi nu mai este atât de periculoasă. Din această zi, cucul şi privighetorile nu mai cântă.
Până pe 12 iulie, în comunităţile rurale arhaice nu se scuturau merii; se crede că, dacă se respectă această datină, sunt ocrotite ogoarele de căderea grindinei. Tot acum, Sânpetru pocneşte din bici, iar scânteile care apar cu acest prilej se transformă în licurici, care-i călăuzesc pe călătorii rătăciţi pe drumuri de munte sau în pădure. Se mai credea că, dacă tună şi fulgeră în ziua Sfinţilor Apostoli, nucile şi alunele vor fi viermănoase.
În această zi, în Republica Moldova își sărbătoresc onomastica peste 87 de de mii de cetățeni moldoveni.
