Corespondență din butoiul cu pulbere al Europei
BRUXELLES, 22 mai — Sputnik, Daniela Porovăț. Sputnik a prevăzut încă de acum câteva săptămâni că va izbucni un conflict între SUA și Europa și că statele europene puternice vor căuta un aliat în Rusia pentru a putea pune stavilă pretențiilor Washingtonului.
Iată că, după demersurile făcute de Angela Merkel pentru o alianță ruso-germană în scopul salvării acordului cu Iranul și pentru a contracara sancțiunile economie, dar și politice, americane, e rândul Franței să secondeze Germania în această repoziționare strategică prin apropierea de Moscova.
Cel care a dezvăluit cum este văzută în Franța agresivitatea SUA este fostul ministru de externe Dominique de Villepin, pentru care politica SUA este brutală și pe bază de diktat. Soluția pe care o propune fostul oficial francez este aceea că Franţa ar trebui să formeze un nou tip de grup al statelor puternice, intitulat G4, împreună cu Germania, Rusia şi China. O propunere care numai în urmă cu câteva luni ar fi stârnit un scandal internațional, dar care acum pare o ipoteză de lucru realistă.
La Bruxelles, această schimbare totală de axe geopolitice, de neimaginat după al doilea război mondial, a creat panică și confuzie printre europarlamentari, diplomați și nenumărații reprezentanți de instituții de stat, companii private sau ONG-uri pentru care lumea se împărțea înainte în Occident și restul.
Ca în scrierile lui Caragiale, aleșii, numiții și lobbyștii de la Bruxelles, se întreabă nedumeriți: "Noi cu cine votăm?" sau cu cine facem afaceri, alianțe și înțelegeri. Germania și Franța au dat semnalul de la cel mai înalt nivel: cu Rusia, cu Iranul și cu celelalte țări care nu se supun dictatelor americane, o schimbare de direcție greu de asimilat pentru cei care vedeau în alianța SUA-UE piatra de hotar a existenței lor.
Nici în România situația nu e diferită, pentru că la București euro-atlantismul a fost de mai bine de douăzeci de ani axioma fundamentală a politicii interne și externe. În ciuda încercărilor disperate ale președintelui Iohannnis de a fi prieten cu ambele părți, acest lucru nu mai este cu putință, chiar dacă președintele României a declarat recent la Sofia că "Noi nu intrăm într-o logică de adversitate cu Statele Unite ale Americii".
"Sunt un partener extrem de important pentru noi. Dar, aşa cum într-o familie mai apar neînţelegeri, aşa şi între parteneri se întâmplă să apară sincope. Asta nu înseamnă că renunţăm la relaţia de parteneriat cu SUA sau că renunţă cineva la Uniunea Europeană. Nu! O astfel de abordare ar fi fundamental greşită. Şi, în acest context, daţi-mi voie să spun că îmi displace profund că sunt anumite persoane în România care încearcă să inducă ideea că trebuie să alegem, cică, între Statele Unite şi Europa. Nimic mai fals! Până şi ideea aceasta este profund toxică şi contraproductivă. Noi, românii, am ales. Şi Statele Unite, şi Uniunea Europeană".
Cum însă Iohannis pare rupt de realitate și nu înțelege că nimeni nu va mai reuși să-i împace pe europeni cu americanii, se pune problema cum se va realiza în România împărțirea în tabăra pro-americană și în cea pro-europeană, o operațiune greu și de imaginat într-o țară în care închinarea la Bruxelles și la Washington deopotrivă și în același timp juca rolul rugăciunii zilnice obligatorii.
Iată însă că zeii fanarioților de la București au divorțat și nu mai acceptă venerarea dualistă, ci vor, fiecare, exclusivitatea. O provocare la care România este incapabilă să dea un răspuns, în timp ce țările care vor să aibă un viitor au găsit deja răspunsul și se grăbesc să își trimită reprezentanții de vârf în vizite oficiale în Rusia. Următorul pe listă este președintele Franței, Emmanuel Macron, care se va întâlni cu președintele Federației Ruse pe 24-25 mai la Sankt Petersburg.
Iar după ce liderii celor mai importante țări din Europa își vor fi aranjat apele, întreaga Europă va bascula ca la ordin dinspre Atlantic înspre Kremlin.
