BUCUREȘTI, 22 mai — Sputnik, Daniel George Nistor. Fondurile de pensii Pilonul II (obligatorii private) au stârnit multe controverse în spațiul public.
Președintele Klaus Iohannis i-a certat pe guvernanți, somându-i să-și clarifice intențiile, pe motiv că "a apărut un ping-pong de declaraţii, ba se desfiinţează, ba nu se desfiinţează, ba se naţionalizează, ba nu se naţionalizează, ba se suspendă, ba nu se suspendă".
Șeful statului crede că riscul cel mai mare "este ca oamenii să piardă încrederea în capacitatea statului de a proiecta şi a gestiona sistemul de pensii".
Președintele Camerei Deputaților, Liviu Dragnea a afirmat că o decizie va fi luată "ca rezultat al analizei și după o discuție cu administratorii privați ai banilor publici din fondurile din Pilonul II ca să nu se încurce calculele".
Senatorul PNL Florin Cîțu a amenințat că îi va da în judecată pe Liviu Dragnea, Viorica Dăncilă, Lia Olguța Vasilescu și Eugen Teodorovici dacă se va ajunge la naționalizarea Pilonului II de pensii.
Pierderi pentru angajați și piața de capital
Dar au venit critici și din mediul de afaceri.
Antreprenorii și managerii grupați în organizația Romanian Business Leaders (RBL) afirmă că 7 milioane de angajați pierd aproape 13% la contribuțiile pentru pensii, iar piața de capital este cu 1 miliard de euro mai săracă din cauza greșelilor de administrare.
"Nerespectarea calendarului de majorare a contribuțiilor pentru pilonul II de pensii a condus atât la pierderea banilor promiși de stat prin lege, cât și la pierderea efectului de multiplicare a acestor bani", spun reprezentanții RBL.
"Investitorii puternici internaționali întârzie să intre pe piața de capital din România — cu 1 miliard de euro în plus plasați de fondurile de pensii pe piața de capital, România ar fi fost mai aproape să depășească statutul de piață de frontieră și să aibă o piață de capital emergentă, condiție esențială pentru marii investitori internaționali", precizează aceștia.
Romanian Business Leaders (RBL) este o organizație apolitică, neguvernamentală și non-profit care oferă o platformă de acțiune și implicare socială pentru antreprenorii și șefii de companii din mediul de business privat.
Francezii ne laudă Pilonul
La rândul său, Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Franceză din România (CCIFER) a anunțat că se alătură mediului de afaceri din România și altor organizații și organisme internaționale care susțin dezvoltarea sau cel puțin menținerea la nivelul actual al sistemului de pensii private lansat în perioada 2007-2008, ca măsură minim necesară pentru îmbunătățirea capacității generale a întregului sistem de pensii de a face față așteptărilor populației active, se arată într-un comunicat al instituției.
Oficialii CCIFER citează un studiu realizat de OECD referitor la performanța în termeni reali (ajustați cu inflația) a fondurilor de pensii din 38 de state la nivel global, în perioada 2008-2016, studiu potrivit căruia fondurile de pensii din România ocupă un onorant loc 2.
"Prin mandatul asumat de fondurile de pensii față de participanți, acestea urmăresc o abordare investițională pe termen lung, fiind din acest motiv un investitor strategic în economie", se arată într-un comunicat al CCIFER.
"Dovada o reprezintă faptul că 92% din activele de aproximativ 9 miliarde de euro ale Pilonului II sunt investite în economia românească, ceea ce face din fondurile de pensii unul dintre principalii piloni ai dezvoltării economice din România", menționează oamenii de afaceri francezi.
Sistem hibrid
Dar ce este, până la urmă, Pilonul II?
Actualul sistem a fost înființat pentru ca românii să contribuie și la fondurile private de pensii. În acest moment, există trei modalități de a-ți asigura un trai liniștit la bătrânețe. Pilonul I reprezintă pensiile obligatorii de stat, iar Pilonul III — pensiile facultative private.
Guvernanții din 2008 (anul când a fost introdus sistemul) știau ceea ce știu și acum Iohannis, Dragnea, Cîțu, oamenii de afaceri autohtoni și străini: cei mai mulți dintre români nu se vor înghesui să își facă o pensie privată din proprie inițiativă. Pentru că au salarii mici și nu se îndură să dea bani din mână ca economii pentru un viitor îndepărtat.
Și atunci a intrat în vigoare Pilonul II — angajatul optează pentru unul din fondurile de pe o listă, iar acel fond va primi automat o parte din contribuția lui pensie, cealaltă parte mergând la Pilonul I. Așadar avea de a face cu un hibrid — banii merg la privat, dar dirijați de stat.
Cum stăm după 10 ani? Exact cum ne-am fi așteptat. Pilonul II e foarte voluminos, iar Pilonul III (acolo unde contributorul se duce și alege nedirecționat de nimeni) are mult mai puțini bani în pușculiță.
De 15 ori mai puțini contributori
Din datele statistice publicate de Asociația pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR), rezultă că Pilonul II avea, la 31 martie, 7,1 milioane de contributori și administra o sumă de 590 milioane de lei.
Pilonul III are 453.000 de persoane contributoare (de 15 ori mai puțin decât Pilonul II) și gestionează 24,5 milioane de lei (de 24 de ori mai puțini bani decât Pilonul II).
Pilonul II numără 7 fonduri, iar Pilonul III — 10 fonduri.
Deci foarte puțini români cotizează pentru "pensii private pure" și foarte mulți pentru "pensii private hibride".
Posibil că eliminarea (sau naționalizarea) Pilonului II va afecta piața de capital din România și va provoca pierderi contribuabililor. Acest sistem a căpătat un loc bine definit în mediul de business românesc și orice schimbare poate produce repercusiuni. Vom vedea ce se va întâmpla și ce acte legislative vor apărea.
Dar oricare ar fi deznodământul, acesta nu va schimba o realitate de care trebuie să țină cont politicienii de toate culorile, precum și oamenii de afaceri și managerii din instituțiile financiare: românii cotizează la fondurile de pensii pentru că așa îi obligă statul, nu pentru că vor ei. Iar o piață financiară adevărată nu se poate construi prin ordin de la stăpânire.
