BUCUREŞTI, 8 feb — Sputnik, Doina Crainic. Indicele opacităţii fiscale, publicat pe 30 ianuarie 2018, clasează jurisdicțiile în funcție de gradul lor de opacitate fiscală și de amploarea activităților lor financiare off-shore.
Este un clasament neutru din punct de vedere politic, fiind un instrument care ne ajută să înţelegem problemele legate de opacitatea financiară la nivel global, paradisurile fiscale, fluxurile financiare ilicite sau scurgerile de capital.
Se estimează că o sumă în jur de 21 până la 32 de trilioane de dolari reprezentând avere financiară privată, neimpozată sau impozitată foarte puţin, sunt plasate în jurisdicții opace din întreaga lume. Jurisdicţiile opace — un alt termen folosit adesea cu referire la paradisurile fiscale — atrag fluxuri financiare ilicite și abuzive.
S-a dezvoltat o industrie globală care cuprinde cele mai mari bănci ale lumii, practici juridice, firme de contabilitate și furnizori specializați care pun la dispoziţie structuri offshore secrete pentru clienții lor care caută să evite taxele și să se sustragă legilor. „Concurența" între jurisdicții care aplică secretul fiscal a devenit — în special de când globalizarea financiară a început să ia având în anii 1980 — o caracteristică principală a piețelor financiare globale.
Însă problemele depășesc cu mult sfera impozitelor. Oferind clienţilor posibilitatea de a păstra în secret activităţile lor financiare, acest „univers" offshore corupe și distorsionează piețele și investițiile, modelându-le într-un mod care este opusul eficienţei. Această lume acoperă şi favorizează multiple infracţiuni, printre care frauda, evaziunea fiscală, eludarea reglementărilor financiare, delapidarea, utilizarea abuzivă a informaţiilor privilegiate, luarea de mită, spălarea de bani și multe altele.
Acest lucru le oferă celor din interior modalități multiple de a extrage bogăţie în detrimentul societăților, creând impunitate politică și subminând principiul sănătos „nicio impozitare fără reprezentare", care a stat la baza dezvoltării statelor naționale moderne. Multe țări mai sărace, care suferă pierderi din cauza transferului ilicit de bogăţie în aceste jurisdicţii, se bazează pe ajutoarele externe. Acest lucru îi afectează atât pe cetățenii obişnuiţi din țările sărace, cât şi pe cei din ţările bogate.
Identificând cei mai importanți furnizori ai acestor facilităţi de aplicare a secretului fiscal, Indicele dezvăluie că, în mare parte, aceste jurisdicţii nu sunt mici insule cu palmieri, aşa cum cred mulți, ci unele dintre cele mai mari și bogate țări ale lumii. Țările bogate membre ale OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică) și sateliții lor sunt principalii destinatari sau facilitatori ai acestor fluxuri ilicite.
Potrivit Indicelui, în top 10 sunt următoarele ţări: 1. Elveţia, 2. SUA, 3. Insulele Cayman, 4. Hong Kong, 5. Singapore, 6. Luxemburg, 7. Germania, 8. Taiwan, 9. Emiratele Arabe Unite (Dubai), 10. Guernsey. România se află pe locul 47. Indexul, cuprinzând 112 ţări, poate fi consultat aici.
