BUCUREȘTI, 14 dec — Sputnik, Georgiana Arsene. Scandalurile se ţin lanţ la Casa de Asigurări a Avocaţilor. După ce, în urmă cu mai puţin de o lună, prezentam fapte care pun sub semnul întrebării credibilitatea celor ce conduc, la ora actuală, Casa de Asigurări a Avocaţilor, informaţiile parvenite recent conturează un tablou „condimentat" cu şi mai multe semne de întrebare.
Anunţam, atunci, că data de 21 noiembrie ar fi trebuit să fie decisivă pentru actuala conducere a CAA şi un nou început pentru cei care îşi depuseseră candidaturile și pentru întregul corp al avocaților din barourile București și Ilfov, deşi existau suspiciuni că lucrurile ar fi putut lua alte turnuri.
La ora actuală, situaţia nu este cu nimic mai bună sau mai limpede decât în urmă cu mai puţin de o lună.
În data de 21 noiembrie 2017, alegerile, ca proces electiv, au fost invalidate de către Consiliul de Administraţie al CAA. Pe surse, se vehiculează faptul că acest rezultat era previzibil, având în vedere avizul negativ emis anterior de Baroul Bucureşti. Era previzibil, de asemenea, prin prisma zvonurilor care circulau în mediul profesional al avocaţilor. — a se vedea Decizia 12.
Decizia UNBR scoate bani „din piatră seacă"
În data de 9 decembrie 2017, în cadrul Consiliului UNBR — Uniunea Naţională a Barourilor din România —, se adoptă următoarele hotărâri care se vor pune în aplicare începând cu prima zi a anului viitor. Este vorba despre:
— majorarea punctului de pensie la valoarea de 1275 lei — o majorare cu aproximativ 5%;
— majorarea cotei minime pentru avocaţii definitivi de la 250 la 300 de lei;
— majorarea cotei maxime de la 1336 lei la 1403 lei.
— bugetul administrativ pentru Casa de Asigurări a Avocaţilor într-un cuantum de 2% din încasări.
Ce ar însemna, însă, aceste măsuri? În primul rând, invalidarea alegerilor de la CAA şi adoptarea acestor măsuri, în cadrul Consiliului de Administraţie al UNBR nu trebuie privite separat. Ele creează împreună un context despre care, spun unele voci din rândul breslei, că ar fi „decizii de forţă", ba chiar dictatoriale, care afectează viaţa profesională şi individuală a tuturor avocaţilor care lucrează în cabinete individuale sau în societăţi cu doi sau câţiva asociaţi.
Deciziile în cauză sunt de invalidare a rezultatului alegerilor libere şi validate ale corpului avocaţilor din Bucureşti — Ilfov. Aşa cum menţionam în articolul precedent, pe baza informaţiilor furnizate de o sursă credibilă, scopul acestei decizii este acela de a obstrucţiona accesul la documentele CAA în vederea ascunderii deficienţelor financiare dar şi pentru acoperirea pierderilor sau fraudelor de la CAA, majorarea contribuţiilor minime obligatorii de la 250 la 300 de lei, indiferent dacă avocatul realizează sau nu venituri.
Sursa menţionată a citat postarea publică a unui alt coleg avocat cu referire la măsurile adoptate de UNBR, că, plătind 300 de lei pe lună, în cazul în care se realizează încasări de 2500 de lei, de fapt, se plăteşte un procent de 12%, la încasări de 2000 de lei se plăteşte un procent de 15%, la 1500 de lei, procentul este de 20%, în timp e pentru o mie de lei se va plăti un procent de 30% din venit. „Asta așa, ca o aplicare corectă a principiului solidarităţii", a adăugat colegul de breaslă.
În Consiliul UNBR, când au fost adoptate majorările de contribuţii, votul a fost foarte strâns, de 35 la 34.
Votul a fost foarte strâns şi pentru avizul Baroului Bucureşti, avizul negativ, a ţinut să precizeze sursa, care a adăugat că „tot cu un vot diferenţă a trecut".
#nextlevel
Doi dintre candidaţi, Anca Sorina Cruceru-Popescu şi Florin Ştiolică au reacţionat, ca urmare a celor întâmplate. Pe surse se vehiculează informaţia că aceşti avocaţi sunt foarte susţinuţi de colegii lor, inclusiv din cadrul barourilor teritoriale.
Anca Sorina Cruceru-Popescu şi Florin Ştiolică au depus deja procedură prealabilă. Solicitările lor vizează „Validarea Comisiei de Cenzori şi a Consiliului de administraţie alese în Adunarea Generală a Filialei Bucureşti din data de 14.10.2017;
În subsidiar, în măsura în care aţi dispus invalidarea Comisiei de Cenzori şi a Consiliului de administraţie alese în Adunarea Generală din data de 14.10.2017, vă solicităm revocarea hotărârii Consiliului de Administraţie şi emiterea Hotărârii de validare conform solicitării de la pct. 1 de mai sus."
Motivele se referă la articolul 53, lit b din Statut care "nu acordă CAA competenţa de a valida/invalida alegerile, ci doar de a valida/invalida consiliul de administraţie sau comisia de cenzori. Cu alte cuvinte, CAA nu se constituie într-un organ ierarhic superior de verificare a procesului electoral care să poată eventual să cenzureze rezultatul alegerilor. Noţiunea de validare a Consiliului de administraţie/cenzori este esenţial diferită de cea de validare a alegerilor" se arată în expunerea de motive a cererii în procedura recursului graţios.
Ei aşteaptă, acum, răspunsul la procedura prealabilă. Dacă răspunsul va fi defavorabil, acesta va fi contestat în faţa instanţei de Contencios Administrativ. Asta înseamnă că există posibilitatea ca, în 2018, să existe un deznodământ al întregii situaţii. Aceasta, însă, doar cu condiţia ca procedurile administrative specifice profesiei de avocat şi dacă procedurile judiciare decurg cu celeritate. Dacă, însă, lucrurile vor tărăgăna, deznodământul se poate lăsa aşteptat abia în 2019.
Dacă situaţia va fi sau nu aşa, rămâne de văzut. Până atunci, cei doi contestatari sunt conştienţi că drumul ales nu va fi unul uşor. Sursa citează postări publice în mediile profesionale ale celor doi din care rezultă hotărârea de a onora votul colegilor, vot care este conferit tocmai pentru a le apăra interesele acelora care i-au învestit cu încredere, colegi care au nutrit acea credință potrivit căreia candidații lucrează în cele mai ostile condiții în interesul general al avocaturii, fie din opoziție, fie, dacă legea este aplicată, în cadrul organelor de conducere, execuție sau control. (vezi și "În prima linie")
