BUCUREȘTI, 17 nov — Sputnik, Georgiana Arsene. Casa de Asigurări a Avocaţilor se află în mijlocul unui conflict despre care nu se vorbeşte în exterior. Asta nu înseamnă, însă, că în interior nu se petrec lucruri de o gravitate care merită ca presa, în primul rând, să se aplece în mod deosebit asupra acestui subiect.
Articolul de faţă va continua cu reluări critice în zilele următoare. Deocamdată, eu voi face doar o introducere în temă, pentu o bună înţelegere a lucrurilor — oare va fi posibil acest fapt?— şi pentru ca orice cititor să îşi construiască propria privire de ansamblu.
Veţi afla cum pe această tablă de şah, câţiva "jucători" încearcă să menţină aceeaşi stare de fapt de peste două decenii. În spatele acestei situaţii se ascund, după cum precizează surse din interior, interese şi bani. Şi un egalitarism "a la" Grigore Alexandrescu: "vrem egalitate, dar nu pentru căţei".
Intriga începe în aprilie
În luna aprilie a anului curent, au loc alegeri pentru cele 4 comisii ale Casei de Asigurări a Avocaţilor. Detalii despre acest subiect găsiţi aici.
Ce nu apare pe site, însă, este faptul că la prima convocare nu a fost atins cvorumu lcerut pentru ca adunarea generală să fie legal şi statutar convocată. Adunarea generală a fost reconvocată pentru a doua oară.
Adunarea generală exprimă voinţa corpului profesional al avocaţilor. Cuprinde toţi avocaţii contributori la sistemul de asigurări al avocaţilor. În cazul de faţă, A.G.A. — Adunarea Generală a Avocaţilor — se referă numai la Filiala Bucureşti — Ilfov, deci este constituită din totalitatea avocaţilor din Barourile Bucureşti şi Ilfov.
La alegeri s-au înscris mai mulţi candidaţi, fie pentru demnitatea de consilier al consiliului de administraţie — organul executiv — fie pentru calitatea de cenzor. Printre candidaţi se numără atât demnitarii aflaţi în mandat, cât şi avocaţi care nu au ocupat vreodată o demnitate profesională. Trebuie menţionat faptul că nici la a doua convocare cvorumul cerut de legea aflată în vigoare la acea dată nu a fost satisfăcut. Din acest motiv, organele de conducere ale profesiei au simţit nevoia unei modificări legislative. Când? Păi, cam după două săptămâni de la prima adunare generală.
Modificarea legislativă a avut loc pentru că problema prezenţei la vot a avocaţilor a reprezentat un impediment major în cursul istoriei demografice după Revoluţiei a României. Modificarea legislativă a vizat coborârea cvorumului până la nivelul prezenţei medii istorice.
Din aprilie şi până acum, conducerea CAA a fost asigurată de interimari, reprezentaţi de fosta conducere, când a expirat mandatul de 4 ani. Se poate face până la noi alegeri, oricât ar dura.
Revin, însă, la cele două convocări din primăvara anului curent și la modificarea legislativă:
Modificarea legislativă vizând prezența unei zecimi din totalul membrilor filialei pentru filialele cu mai mult de 1000 de membri a avut drept scop ORGANIZAREA CELEI DE-A TREIA ADUNĂRI GENERALE A FILIALEI BUCUREȘTI-ILFOV
Și, în raport cu modificările legislative, să poată fi adoptată o hotărâre a adunării generale care să consacre un nou consiliu de administrație, legal ales și cu puteri depline.
La a treia convocare cvorumul legal a fost atins. Dar, chestiunea de care "se agață" reprezentanții unor interese nedeslușite este următoarea, absurdă în sinea ei dar și potrivit normelor legale incidente în materia Dreptului administrativ: a fost a doua convocare sau a fost a treia convocare? Dreptul administrativ răspunde: în materie administrativă legea este de imediată aplicare.
Dincolo de aceste chestiuni tehnice, care, la prima vedere, nu ridică nici un semn de întrebare, se ascunde faptul că, pe mandat interimar, conducerea nu poate face acte de dispoziţie, ci numai ACTE DE ADMINISTRARE ŞI CONSERVARE.
Lucrurile se complică…
Persoanele aflate la conducere sunt în funcţii chiar de două decenii. „Presupun că pe o succesiune de mandate pot apărea situaţii financiar-contabile controversate, chiar dacă nu sunt şi ilegale sau nelegale", a declarat sursa care îşi păstrează, pentru moment, anonimaul.
Este vorba doar despre o suspiciune sau despre mai mult decât atât? Despre nişte informaţii care circulă în mediul avocăţesc, dar despre care se vorbeşte în spatele uşilor închise?
Se pare că nemulţumirile sunt covârşitoare în rândul avocaţilor, fie şi pentru că mandatele în demnităţile profesionale nu sunt limitate la un număr fix. Supiciunile pornesc de la lucrările şi documentele Congreselor avocaţilor organizate în 2016, 2017 şi chiar şi mai înainte. În ceea ce priveşte numărul mandatelor, trebuie menţionat că un demnitar poate fi ales perpetuu, în orice demnitate.
Concret, în ce constau aceste suspiciuni?
Suspiciunile sunt legate în primul rând de investiţii. Avocaţii susţin că nimeni nu a reuşit să aibă acces la totalitatea documentelor privind Sanatoriul de la Techirghiol, spre exemplu. Comisia actuală de Cenzori a reuşit să obţină nişte documente din care rezultă, potrivit sursei citate, „operaţiuni bizare". Şi anume vă respectiva Casă Centrală de Asigurări dă în folosinţă echipament medical propriu, adică Sanatoriului de la Techirghiol, fără nici o contraprestaţie, plată sau altceva. Mai mult, la respectivul sanatoriu, construit din efortul întregului corp al avocaţilor, avocaţii nu ar avea nici un drept: de deducere de cheltuieli, de preferinţă la rezervarea unor locuri de cazare sau orice alt beneficiu.
Important este că banii investiţi sau rezultaţi din afacerea „Techirghiol" nu pot fi urmăriţi, au subliniat sursele. Conducerea actuală este cea în mandatul căreia a fost iniţiată investiţia şi a fost încheiată. Şi, spun unii avocaţi, nu doar finalizată, ci şi exploatată…, chiar dacă investiţia a fost realizată cu sprijinul tuturor filialelor teritoriale. Vorbim despre o sumă ce ar depăşi un milion şi jumătate de euro.
În asemenea circumstanţe, nu este de mirare că anumiţi avocaţi consideră că unii dintre candidaţi sunt preferaţi în detrimentul altora de către actuala conducere şi sunt de părere că actuala conducere face tot ce se poate pentru „deturnarea votului confraţilor din filiale". Procedura este următoarea: potrivit dispoziţiilor art 68 din Statut, AGA este organul suprem de conducere al filialei. Chiar dacă nu este definită astfel expresis verbis în lege, Adunarea Generală şi-a exprimat votul. Dar, potrivit dispoziţiilor legale, votul organului suprem de conducere este cenzurat de consiliile Barourilor Bucureşti şi Ilfov.
Sursele susţin că votul este cenzurat în a treia treaptă, de către Consiliul de Administraţie al Casei Centrale de Asigurări care, pe baza avizelor barourilor, se pronunţă şi decide asupra legalităţii şi temeiniciei hotărârii Adunării Generale.
În limbaj „profan", asta se traduce prin aceea că decizia organului suprem de conducere este cenzurat de câţiva oameni prin aviz şi decizie.
Nemulţumirea majorităţii este că votul corpurilor profesionale nu mai valorează mare lucru, ci doar avizele şi deciziile elaborate de o mână de oameni. Avocaţii sunt nemulţimiţi şi de imposibilitatea de a avea acces la documentele care ar putea susţine sau nu datele oficiale. Zvonurile vehiculate în mediile profesionale arată că sunt şi alte Case de Asigurări ale Avocaţilor din ţară care solicită accesul la documente de la Casa Centrală, însă sunt refuzate, existând temerea că sistemul de pensii ar putea ceda.
Un conflict de interese şi din nou 21 noiembrie…
Preşedintele Consiliului de Administraţie al Filialei Bucureşti, domnul Petroşel Florin Norocel este şi membru al Consiliului de Administraţie al Casei Centrale.
Pe şleau fie spus, cel care are atribuţii de control este cel care este controlat. Un joc de cuvinte şi nu numai, dar se pare că în această profesie nu ar fi un caz singular, şi, după cum ştie toată lumea, „în unire stă puterea".
În data de 21 noiembrie, pe baza avizelor consiliilor Barourilor Bucureşti şi Ilfov, Consiliul de Administraţie se va pronunţa cu privire la legalitatea şi temeinicia alegerilor. Mai exact, 7 oameni vor decide dacă votul democraic al corpului avocaţilor din Bucureşti şi Ilfov este legal şi temeinic sau nu. Organul de execuţie va cenzura organul de conducere.
Pe surse, însă, se vorbeşte despre „forţa" avizului negativ al Baroului Bucureşti, care ar fi luat cu o oarecare majoritate — chiar dacă deliberările din consiliul baroului sunt, potrivit legii… secrete, dar cine se mai împiedică de asemenea detalii în ziua de azi?— pentru că au existat puncte de vedere ale consilierilor care au afirmat şi susţinut că alegerile sunt perfect legale.
De menţionat este faptul că Baroul Ilfov a dat aviz pozitiv, spre deosebire de Baroul București, care a emis aviz negativ cu privire la consiliul de administraţie nou ales, prin mijloace legale şi democratice. Din consiliul de administraţie nou ales fac parte avocaţii: Remus Justin Burciu, Petroşel Norocel Florin, Vasile Roman, Florin Ştiolică şi Dumitru Lupulescu.
Este posibil ca doar în data de 21 noiembrie 2017 să existe un deznodământ al poveştii. Decizia poate fi amânată în cadrul consiliului Casei Centrale. De altfel, în cadrul Baroului Bucureşti decizia privind avizul pozitiv sau negativ a fost amânată trei săptămâni.
„Toată dezvoltarea de resurse a actualelor conduceri — Bucureşti stârneşte suspiciuni. Care sunt, după cum se vede, rezonabile", a adăugat sursa.
Opinia autorului ar putea să nu coincidă neapărat cu cea a redacției Sputnik.
Sursa: inprimalinie.wordpress.com
