BUCUREȘTI, 10 oct — Sputnik. „Discursul președintelui Iohannis nu a ieșit relativ din retorica obișnuită legată de "pericolul rusesc" pentru a se justifica atribuirea a 2 la sută din PIB pe 10 ani pentru Apărare și de a cumpăra componente militare de peste ocean și în special rachete de la americani”, a punctat Ionuț Țene, cu referire la discursul președintelui Iohannis de la Adunarea Parlamentară NATO, care s-a desfășurat la București în perioada 6-9 octombrie.
El a mai precizat că „totuși discursul aduce ceva nou: recunoaște necesitatea unui dialog pe termen lung cu Rusia pentru menținerea păcii în regiune și indirect dezvăluie disensiunile dintre UE și SUA privind politica față de Moscova în cadrul NATO, prin solicitarea imperioasă a unei politici coerente și convergente de răspuns și descurajare în fața puterii militare rusești. Un lucru inedit este că nu se mai consideră Rusia o amenințare, fapt ce e un pas înainte pentru menținerea păcii și colaborării în zonă”.
Referindu-se la respingerea amendamentului cu privire la conflictul înghețat din regiunea transnistreană de a fi inclus în rezoluția adoptată de AP NATO, Ionuț Țene a menționat următoarele:
„Faptul că nu s-a ridicat problema Transnistriei și Rep. Moldova în discuție poate să însemne că NATO nu mai e interesat de un desant ideologic direct dincolo de Prut după eșecul democrației din Ucraina”.
Expertul solicitat de Sputnik a ținut să sublinieze că „România se evidențiază prin fidelitate față de SUA, la fel ca Polonia, ieșind din plutonul țărilor vecine membre NATO care duc o politic conform intereselor naționale imediate: Ungaria, Bulgaria sau Turcia. Pe termen scurt România nu-și va schimba politica în cadrul NATO, refuzând puseurile de independență din cadrul Alianței, așa cum ne-a obișnuit în ultima vreme Turcia și Ungaria. România va respecta toate indicațiile Washingtonului în materie de securitate, chiar dacă acest lucru poate duce la o retorică ce amintește de războiul rece privind Rusia”.
Ionuț Țene nu crede că România va dori totuși să escaladeze războiul declarațiilor cu Rusia.
„Pe termen lung va fi mai deschisă unui dialog reciproc pentru menținerea unui climat al păcii și colaborării în regiune în ciuda unor interese militare care ar dori un război cald la Marea Neagră. Nu cred că o altă clasă politică va veni în curând în România pentru a schimba geopolitica militară a țării noastre în cadrul NATO, deoarece elita noastră conducătoare este direct conectată la interesele politice, ideologice și economice ale SUA din estul european”, a conchis Țene.
