BUCUREȘTI, 10 oct — Sputnik. Adunarea Parlamentară NATO de la București, a abordat o serie de teme complexe, printre care analiza capabilităților de apărare și securitate, intensificarea colaborării între NATO și Uniunea Europeană, stabilitatea și securitatea în regiunea Mării Negre, acordarea de sprijin forțelor armate și de securitate din Afganistan, crizele umanitare din Siria și Irak, războiul informațional purtat de Rusia.
Adunarea Parlamentară a NATO a adoptat 3 rezoluții, despre „Cooperarea mai strânsă între NATO și UE”, „Împărțirea sarcinilor — împliniri și promisiuni” și „Stabilitate și securitate în Regiunea Mării Negre” care reflectă cele mai importante preocupări și îngrijorări ale comunității euro-atlantice.
Solicitat de Sputnik să comenteze Rezoluția „Stabilitate și securitate în Regiunea Mării Negre” care are în prim-plan Rusia, analistul politic Bogdan Duca a menționat că „aceasta nu face decât să repete un discurs devenit loc comun: importanța Mării Negre în strategia Alianței Nord-Atlantice. Această importanță nu poate fi negată, dat fiind faptul că Turcia, Bulgaria și România, trei state membre NATO, acoperă bună parte din coastele Mării Negre. Pe de altă parte, dimensiunea reală a acestei importanțe este dată de jocul fiecărui stat în parte din regiunea Mării Negre”.
„Deocamdată, vedem că singurul stat membru NATO cu o accentuată retorică rusofobă este România. Bulgaria este mult mai moderată din acest punct de vedere, iar Turcia, adevărata putere regională cultivă o alianță pe mai multe planuri (inclusiv militar) cu Rusia, în ciuda retoricii unor oficiali NATO, precum cei români. De aceea nu trebuie să privim această rezoluție a AP a NATO decât în limitele sale: este o declarație politică obținută de țara gazdă din partea acestei structuri de importanță secundară din Alianța Nord-Atlantică”, a punctat Bogdan Duca.
Referindu-se la amendamentul privind problema transnistreană, respins de NATO, analistul de la București spune că acesta este încă un argument că NATO se confruntă cu problemele geopolitice declarativ.
„Tocmai felul în care chestiunea Transnistriei a fost tratată de AP al NATO arată ceea ce spuneam mai sus: nu există voință reală din partea statelor membre NATO de a se confrunta altfel decât la nivel declarativ cu problemele geopolitice din regiune", a precizat Duca.
El a continuat, spunând că „NATO, ca și Uniunea Europeană, nu au niciun interes real de a primi Moldova, Ucraina sau Georgia, pentru simplul motiv că aceste țări ar veni în Alianță cu probleme (conflicte fierbinți, cum e cazul Ucrainei, sau conflicte înghețate, cum e cazul Moldovei) și nu ar aduce plus-valoare sistemului de securitate Nord-Atlantic, în care există tot mai vizibile facțiuni cu viziuni divergente".
