BUCUREȘTI, 13 iun — Sputnik, Dragoș Dumitriu. Așa cum am scris într-o altă analiză, Comisia de anchetă a alegerilor prezidențiale din 2009 se tranformă într-o forță care nu mai poate fi stăpânită. În sensul că declarațiile făcute de foști și chiar actuali demnitari se îndreaptă către o rezultantă — schimbarea radicală a sistemului.
Astăzi a fost audiat generalul Dumitru Iliescu, fost șef al SPP, personaj important în complexul de "secrete ale palatului" în mai multe mandate prezidențiale, dar și partener al unor jocuri făcute de personaje importante — de la Cătălin Voicu și Marian Vanghelie, la personajde din SRI și, evident, din SPP. Dar și din zona afacerilor — marilor afaceri.
Pe scurt, Iliescu a declarat dezinvolt că alegerile au fost fraudate, că șeful militar al SRI, generalul Coldea, era la curent.
"Informaţiile pe care le deţineam e că urma să aibă loc o fraudă la alegeri. Informaţia o aveam cu câteva luni înainte, mai mult de 6 luni", a spus generalul Iliescu. "Planul nostru pentru această operaţiune s-a făcut din 2008, după alegerile parlamentare. Florian Coldea avea informaţiile foarte clare în acest sens, dar îşi lua măsuri în cazul în care planul eşua".
Confirmarea fraudării alegerilor am avut-o în ziua alegerilor, cu câteva ore înainte de încheierea votului, spune la fel de calm Iliescu. Apoi vorbește de "mai multe metode prin care s-au fraudat", de localizarea fraudelor — "în România, mai mult decât afară". Totul s-a întâmplat pe traseu, explică Iliescu, care vorbește și de infiltrații din PSD. "În PSD erau şi oameni care jucau pe altă zonă", ca să folosesc cuvintele generalului.
Povestea cuprinde și nominalizarea la MAI a generalului Oprea, de negocierea ministerelor în cpndițiile în care "cei din conducerea SRI au făcut presiuni asupra celor din conducerea PSD".
Depoziția generalului Iliescu vine după tăcerea cinic — elegantă a lui George Maior, fostul șef al SRI, precum și după sfidările generalului Oprea și ipostaza de "Emil Bobu" a generalului fără stagiu militar satisfăcut, Neculai Onțanu, fost primar al sectorului 2. Laura Kovesi, șefa principalului vector care a perturbat spațiul social politic, "lupta anticorupție", a refuzat categoric prezența la Comisie, invocând ceva care o acuză direct — calitatea de procuror, pe care și-o asumă inclusiv în seara pe care, comeseanul ei de atunci, George Maior, o numește "strict privată".
În fine, Dan Andronic, cel de la care au plecat dezvăluirile, a avut de asemenea o prestație interesantă, mai ales în contextul relațiilor sale (de colaborare) cu beneficiarul acelor mașinațiuni, Traian Băsescu.
Până acum rezultă clar două aspecte: nu se vrea sau nu se poate explica motivul acelei adunări în seara alegerilor; de fapt, dacă nu se vrea sau nu se poate este cam la fel de grav și acuzator pentru sistem. Doi — se vorbește clar de fraudarea alegerilor și de combinarea serviciilor în numirea demnitarilor, prin presiuni asupra partidelor. Atenție — nu se vorbește de către oricine, oriunde și oricum — ci în fața Comisiei speciale a Parlamentului, de către demnitari, șa întrebările altor demnitari. Adică, mai grav de atât nu se poate!
Ce va rezulta din asta? Lumea spune că nu va fi acuzat nimeni, nu va fi nimeni trimis în judecată. De acord. Și ce-i cu asta? Poate cei implicați nu văd pădurea din cauza copacilor — în acest moment, Comisia parlamentară a condamnat sistemul. Funcționarea serviciilor, sistemul electoral, funcționarea partidelor și formarea structurilor Executivului… toate sunt compromise, defecte și condamnate.
O spun ca fost parlamentar, chiar lider parlamentar — dacă ai mei actuali omologi nu se gândesc deja la măsuri pentru restructurarea sistemului, ei bine asta înseamnă că degeaba au făcut acest act excepțional de curaj, Comisia, pentru că nu au responsabilitatea de a duce treaba la capăt — și, mai rău, vor fi la fel de vinovați ca sistemului. Pentru că neluarea măsurilor radicale, înseamnă acoperirea sistemului.
Nu închei cu celebra "voi reveni asupra subiectului" — ci cu o circumstanță atenuantă pentru fostul meu coleg, George Maior. Ce ar fi dorit Comisia să spună maior, la care rezidență a Ambasadei se ducea după întâlnirea de la Oprea? Desigur, tot în privat… Mă întreb în schimb dacă se va face o ședință de coroborare a casetelor lui Sebastian Ghiță cu declarațiile din Comisie. Lăsând gluma la o parte, tot ceea ce sper este ca această Comisie, în care — felicitări! — am remarcat mulți oameni serioși și dedicați Parlamentului, să își ducă treaba la capăt.
