BUCUREȘTI, 7 mai — Sputnik, Dragoș Dumitriu. Instituționalizarea Casei Regale a României este un eveniment preconizat a se petrece curând — și care suscită interes din mai multe puncte de vedere. Există voci care argumentează necesitatea unui statut actualizat și legiferat al Casei Regale, de exemplu pentru o mai bună relaționare cu instituțiile nașionale și internaționale, există alte voci care contestă demersul, considerându-l o "republicanizare" a monarhiei românești, dar există și voci care susțin că este foarte potrivit orice pas care aduce Casa Regală mai aproape de momentul unei implicări directe, concrete, la cel mai înalt nivel.
Problema statutului care instituționalizează Casa Regală în contextul constituțional actual s-a pus anul trecut, suscitând, așa cum menționam, vii polemici. Este bine de citit un articol găzduit pe site-ul Casei Regale (deci un punct de vedere agreat), pe care îl considerăm cuprinzător. Iată un fragment, un paragraf intitulat chiar "Reinstituționalizarea Casei Regale".
"Cred că a venit timpul ca elita politică și demnitarii României să ia o decizie majoră, consensual simbolică, făcând apel la realitățile contemporane și istorice deopotrivă, la nevoile României și mai ales la valorile și principiile care lipsesc din arhitectura statului. La 15 ani de apartenență la NATO, la distanță de un deceniu de la aderarea la Uniunea Europeană, România are nevoie de o casă regală instituționalizată, un organism suplu cu rol de reprezentare și diplomație publică, cu o lege specială dedicată care să alunge ambiguitățile și neajunsurile, care să-i consfințească pentru următoarele generații statutul, obiectivele și care să afirme definitiv dorința sistemului politic pentru a repune pe orbita sa o instituție care a fondat România, simbolizând independența și suveranitatea, tradițiile și unitatea tuturor românilor".
De cealaltă parte, cunoscuta realizatoare a TVR1 Marilena Rotaru, președinte al unei asociații monarhiste, s-a opus vehement acesti inițiative. Găzduită de într-o emisiune a lui Rareș Bogdan, Marilena Rotaru a vorbit despre inițiativă ca despre un punct terminus al demersului monarnist.
"Instituționalizarea Case Regale înseamnă supunerea Coroanei pe un loc inferior Casei regale. Mulți sunt foarte entuziaști, spun că acesta este primul pas, dar de fapt este ultimul pas, închide orice posibilitate viitoare a Casei Regale. Mă sperie această lege pentru că ea va închide oportunitatea reinstaurării Monarhiei în România. E cineva care vrea să închidă subiectul. Dacă se adoptă acest proiect, se anulează orice șansă de revenire la Monarhie. Eu sunt sigură că se pot găsi soluții și după ce Regele nu va mai fi, oferite chiar din interiorul Familei Regale. Esența acestui apel făcut de noi este ca Alteța sa Regală, Principesa Margareta să accepte misiunea care i-a fost dată prin naștere și prin voința Regelui Mihai, şi anume să fie Regină".
Actualitatea "instituționalizării" este următoarea — recent, președintele Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, a anunțat că, până la jumătatea lunii mai va fi depus la Parlament proiectul de lege privind statutul Casei Regale. Iată declarația președintelui PSD:
„Am discutat cu Altețele Lor Regale și am constatat cu amărăciune că, după întâlnirea pe care am avut-o și eu și domnul Tăriceanu separat anul trecut, când stabilisem să inițiem o lege în Parlament, la propunerea dumnealor, atunci Guvernul Cioloș s-a grăbit și a spus că vor dânșii să inițieze acel proiect de lege. Am zis să nu ne certăm pe așa ceva, am zis că așteptăm să vină proiectul în Parlament, nici până în ziua de azi proiectul nu a plecat de la Guvern, s-a împiedicat în niște avize. Împreună cu domnul Tăriceanu le-am propus Altețelor Lor și au fost de acord să inițiem noi proiectul de lege în Parlament, pentru a putea totuși finaliza ceea ce am promis".
Cu alte cuvinte, este foarte probabil ca din toamnă, dacă nu apare un eveniment major, Casa Regală a României să aibă din nou o funcție oficială (în angrenajul statului). Dar, care ar fi atribuțiile, conform proiectului de lege susținut de coaliția guvernamentală? Pentru documentare doritorii pot citi "expunerea de motive". În această analiză vom prezenta numai câteva fragmente.
În primul rând se definește, legal — „Casa Regală a României este persoană juridică de utilitate publică, autonomă, apolitică şi fără scop patrimonial, păstrătoare a tradiţiilor naţionale şi a valorilor statului român modern, promotare a dezvoltării României". Apoi, în cele 12 articole ale proiectului, se stabilesc activitățile, se definește cadrul legal pentru Șeful Casei Regale, Patrimoniul, administrația etc.
Procedural, apare o formulă interesantă, prin faptul că în termen de zece zile de la data intrării în vigoare a legii, Şeful Casei Regale a României este recunoscut prin Declaraţie comună a celor două camere ale Parlamentului, adoptată în şedinţă comună.
De fapt, spiritul acestei "instituționalizări" a fost expus cel mai clar printr-un mesaj transmis de Regele Mihai, scurt și la obiect:
„Coroana regală nu este un simbol al trecutului, ci o reprezentare unică a independenței, suveranității și unității noastre. Coroana este o reflectare a Statului, în continuitatea lui istorică, și a Națiunii, în devenirea ei. Coroana a consolidat România prin loialitate, curaj, respect, seriozitate și modestie."
O altă atitudine, aș putea spune radicală, a avut în acestă privință inițiatorul și coordonatorul activului Grup de Acţiune pentru Monarhie şi Democraţie, profesorul jurist Cristian Sandu. Acesta consideră că modul în care o parte a presei și a spectrului politic discută despre acest demers este total nepotrivit.
În exclusivitate pentru Sputnik, Cristian Sandu a acordat un scurt interviu în legătură cu punctele sale de vedere.
"Este absolut impropriu să denumim un astfel de proiect de lege "instituționalizarea Casei Regale" — Casa Regală a României este instituționalizată pe vecie înca din 1881, chiar dacă, din cauza vicisitudinilor istoriei, nu mai este casă domnitoare din 1947", spune profesorul Cristian Sandu.
Dragoș Dumitriu: — Cum considerați că este corect să ne referim la demersul proiectului de lege?
Cristian Sandu: — Mult controversatul proiect de act normativ este o simplă reglementare a raporturilor administrative dintre Casa Regală și autoritățile publice.
D.D.: — Există persoane, chiar din grupări monarhiste, care nu sunt de acord cu proictul, considerând că ar contraveni demersului major pro-monarhist, restaurația.
C.S.: — Afirmațiile unor organizații sau persoane publice declarate susținătoare ale monarhiei, că o astfel de reglementare ar anula orice șansă de restaurare a monarhiei sunt cel puțin puerile, ca să mă exprim elegant! Principesa Moștenitoare Margareta a afirmat în repetate rânduri că este pregatită să preia prerogativele domniei, dar proiectul revenirii la monarhie nu este al Coroanei, ci al acelor segmente ale societății românesti care, conștiente de avantajele pe care concretizarea revenirii la monarhie le-ar aduce României, să treacă la presiuni asupra partidelor politice parlamentare, singurele în măsură să decidă în privința unei reforme constituționale.
D.D.: — Agenția Sputnik a publicat un articol despre demersurile organizației dvs. pentru inițierea unui dialog cu partidele pentru inițierea unei dezbateri publice pe tema monarhiei (constituționale), dar din cele aflate de noi, liderii politici nu s-au arătat dornici de discuții pe tema monarhiei, chiar dacă unii se declară monarhiști.
C.S.: — Întra-adevăr, cei din Grupul de Acțiune pentru Monarhie și Democrație am receptat mesajul Custodelui Coroanei și am trecut imediat la acțiune. Având și concursul partenerilor din Alianța Națională pentru Restaurarea Monarhiei, am invitat liderii partidelor parlamentare la o discuție informală pe aceasta temă. Dar, de la jumătatea lunii martie și până acum, ne-a onorat invitația doar domnul Kelemen Hunor, liderul UDMR, care a manifestat o mare deschidere față de soluția unei monarhii constituționale.
D.D.: — Aveți de gând să continuați demersurile pe lângă celelalte partide? UDMR e un partid mic, plus că e ciudat să ai în portofoliu doar dialogul cu un partid al unei minorități etnice…
C.S.: — Stimate domn, cred că evenimentele interne, mai ales în contextul internațional, instabilitatea și lipsa de credibilitate în care se adâncește suprastructura României ne obligă ca, de această dată, să somăm partidele parlamentare să convoace cât mai rapid Adunarea Constituantă, să adopte o nouă Constituție pe modelul celei din 1923, dar adaptată situației din zilele noastre.
D.D.: — Dar dacă poporul, suveranul, nu va valida prin referendum schimbarea formei de guvernământ? E obligatoriu acest pas, dincolo de voința partidelor.
C.S.: — Daca referendumul de validare va fi nefavorabil, clasa politică are deplină libertate de a menține forma de guvernământ republicană, revizuind sau nu actuala Constituție. Vox Populi, Vox Dei! Însă, problema se pune dacă liderii politici vor refuza sau ignora propunerea noastră — atunci le pregătim o surpriză neplacută pentru (alegerile prezidențiale din) 2019. Suntem hotărâți să propunem un candidat independent la președinția României, care să se bucure de încrederea monarhiștilor.
D.D.: — Care ar fi rostul acestei manevre, ce rol ar avea un astfel de candidat monarhist — la președinția unei republici?!
C.S.: — Candidatul ar avea trei obiective: Primul — în campania electorală să prezinte avantajele monarhiei constituționale pentru toți românii; al doilea — să forțeze un referendum pe problemă; al treilea — să asigure, în caz de succes, tranziția către monarhie, în cazul în care referendumul ar reuși, sau să demisioneze, în caz de eșec.
D.D.: — Pe ce cifre v-ați bazat când ați proiectat această strategie?
C.S.: — Multe sondajele pe această temă au arătat că monarhiștii convinși sunt în jur de 30%, republicanii, in jurul a 50% — amândouă procentaje lând în calcul marja de eroare. Restul populației intervievate este nehotărâtă sau indiferentă la problemă. Dacă monarhiștii se prezintă disciplinat la vot, candidatul lor îl poate depăși pe candidatul anti-PSD, fie că acesta va fi Klaus Iohannis sau altă persoană.
D.D.: — Este evident că demersul dvs., care acum câțiva ani ar fi fost absurd, vine acum pe un fond de nemulțumire nu numai generalizată dar și crescândă față de clasa politică și instituții. Realist vorbind, ce ar putea face monarhia în contextul actual?
S.C.: — Noi privim obiectiv chestiune: monarhia nu va face minuni in Romania, dar va aduce un plus considerabil de stabilitate și echilibru pe plan intern, dar și o repoziționare pozitivă a României pe arena internațională. Principesa Margareta a spus, în fața camerelor reunite ale Parlamentului, pe 26 aprilie, că "România poate fi un model de stabilitate și măsură pentru Europa". Eu cred că Moștenitoarea Coroanei Române simte bine valurile politicii internaționale! Într-o frază fie spus, în favoarea monarhiei se pot aduce la ora actuală multe argumente favorabile — dar, de parte cealaltă, există așa ceva?
Analiză și interviu realizate de Dragoș Dumitriu
