BUCUREȘTI, 16 feb — Sputnik, Dragoș Dumitriu. Cunoscutul istoric Ioan Scurtu, membru al Academiei Oamenilor de Știință, a publicat un articol despre situația incredibilă creată în România prin reabilitarea unei importante organizații hitleriste din Transilvania, Grupul Etnic German. Puțină istorie:
"Prin decretul-lege din 21 noiembrie 1940 — semnat de generalul Ion Antonescu a luat fiinţă Grupul Etnic German (GEG) din România, organizaţie care avea la bază ideologia naţional-socialistă promovată de Adolf Hitler", scrie prof.univ.dr. Ioan Scurtu. "GEG şi-a creat diverse organizaţii, precum şi formaţiuni paramilitare etc.", precizează istoricul.
Aflăm că GEG nu a avut doar o activitate propagandistică "o amplă activitate de promovare a politicii lui Adolf Hitler", ci reiese, dintr-un document din 15 martie 1942, că „GEG din România a asigurat participarea unui mare număr de etnici germani din România (circa 70.000) în trupele SS". În fine, menționează Ioan Scurtu, "numeroase documentele atestă faptul că GEG a acţionat pentru însuşirea a cât mai multor bunuri, mai ales imobiliare, inclusiv evreieşti, pe care le-a trecut în proprietatea sa". Rețineți și aceste aspect.
În 1944, odată cu semnarea Convenţiei de Armistiţiu cu Aliații, în baza Art.14 „Guvernul român se obligă să dizolve imediat toate organizaţiile prohitleriste de tip fascist aflate pe teritoriul românesc (…) nepermițând în viitor existenţa unor astfel de organizaţii". Astfel, pe 7 octombrie 1944, regele Mihai semnează un Decret-lege prin care desființează GEG iar „Statul român devine pe data prezentei legi proprietar al bunurilor aparţinând GEG din România".
Prin Tratatul de pace de la Paris (10 februarie 1947), se reitera cerința din Convenția de Armistițiu: „România, care (…) a luat măsuri pentru dizolvarea tuturor organizaţiilor de tip fascist pe teritoriul român, nu va îngădui în viitor existenţa şi activitatea unor organizaţiuni de această natură care au drept scop lipsirea poporului de drepturile sale democratice". (sublinierea noastră). Dar, după 1990, apare o altă abordare.
În 2007, Forumul Democrat al Germanilor din Sibiu a chemat în judecată a municipiul Sibiu, reprezentat prin primar şi Consiliul Local, cerând instanței de la Sibiu să constate, atenție "calitatea de succesor în drepturi al organizaţiei noastre faţă de Grupul Etnic German" și, din nou atenție, să constate că GEG a fost desfiinţat „în mod abuziv de vechiul regim" — deci "urmașul" GEG poate acționa "în baza legislaţiei cu caracter reparatoriu din România".
Academicianul Scurtu scrie de întâmpinarea formală făcută de primarul de atunci, K.W. Iohannis, de altfel lider al F.D. German, de lipsa de reacție a Consliului Local, unde majoritară era aceeași grupare politico-etnică, dar și de neștiința sau lipsa de reacție a judecătoarei față de trecutul hitlerist al GEG, pe care îl revendica "urmașul". Am făcut o subliniere mai sus, fiindcă, într-adevăr, FDG nu are "drept scop lipsirea poporului de drepturile sale democratice", dar susținând că desființarea GEG a fost abuzivă, automat susține și legalitatea activității istorice a acesteia, adică propaganda hitleristă, susținerea trupelor SS și a războiului, însușirea de bunuri evreiești etc.
"Este limpede că printr-un şir de complicităţi politice (…) s-a ajuns la sentinţa civilă din 28 mai 2007, prin care instanţa a hotărât: „Admite cererea formulată de petentul Forumul Democrat al Germanilor" şi constată calitatea de succesor în drepturi al reclamantului faţă de Grupul Etnic German", scrie acad. Scurtu. "Astfel, justiţia românească a luat o decizie unică în Europa: reabilitarea unei organizaţii hitleriste".
Evident, ulterior hotărârii s-a trecut și la aspecte materiale — au fost retrocedate "clădiri ale unor grădiniţe, gimnazii, licee şi alte instituţii publice", instituțiile trebuind apoi să plătească FDG chirie. Ioan Scurtu menționează, ca o curiozitate a acestui caz, pasivitatea partidelor, dar mai ales a unor organizații extrem de atente altfel în privința unor subiecte legate de ororile hitlerismului. "Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului şi nici Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România nu au găsit de cuviinţă să protesteze şi să ceară anularea acestei decizii stupefiante", consemnează Ioan Scurtu.
În finalul articolului din Cotidianul, academicianul Scurtu își îndreaptă speranțele spre șeful statului: "Sper că, în calitate de preşedinte al României, Klaus Iohannis va face o cerere de anulare a sentinţei din 28 mai 2007, pentru a nu lăsa să planeze asupra ţării noastre acuzaţia că a contribuit la reabilitarea unei organizaţii naţional-socialiste".
