EDITORIALIST
Editoriale și analize de actualitate, pe subiecte fierbinți ce țin de politică, economie, societate, relații internaționale, conflicte, securitate, SUA, UE, NATO, Rusia, China, România

Filmul evenimentelor luptei politice ianuarie-februarie 2017 în România

© Facebook / Dragoș DumitriuDragoș Dumitriu
Dragoș Dumitriu - Sputnik Moldova-România
Urmăriți-ne pe
Yandex newsTelegram
Anul 2017 a început sub semnul luptei politice - dar una nefirească, între o coaliție de partide, pe de-o parte și președintele statului, teoretic apolitic, de cealaltă parte.

BUCUREȘTI, 7 feb — Sputnik, Dragoș Dumitriu. Dar, președintele s-a erijat în vectorul unor instituții ale statului, în primul rând segmentele "de forță", procurorii și serviciile speciale, în fruntea cărora sunt persoane numite, prin lege, de președinte. În plus, președintele a știut să își atragă de partea sa mari mase de oameni, în majoritate tineret din Capitală și marile orașe.

Incidentele nu au lipsit de la protestele din Piața Victoriei - Sputnik Moldova-România
Foto
Cele mai memorabile clipe ale manifestațiilor din Piața Victoriei

Imediat după succesul Partidului Social Democrat în alegerile parlamentare, victorie confirmată la jumătatea lunii decembrie 2016 și întărită de intrarea în Parlament a aliaților liberali din ALDE, s-a constituit o majoritate parlamentară solidă, care a manifestat dorința de se instala repede la putere și a trece la realizarea programului de guvernare. De menționat că programul respectiv este unul dintre cele mai ambițioase din istoria României capitaliste, încercând să atingă puncte extrem de diverse și uneori chiar antagonice — creștere salarială generală, cu majorări substanțiale în sănătate și educație, creșterea pensiilor, dar și scăderi de taxe și impozite; în același timp se prevăd investiții în infrastructură, în susținerea întreprinderilor mici — deci o anumită renaștere a segmentului economic afectat de concurența multinaționalelor. Pe scurt, un program a cărui realizare ar fi o performanță pentru orice țară.

Dar, imediat după alegeri, Președintele a început o tactică de încetinire a demersurilor de preluare a puterii de către noua coaliție, a refuzat fără să motiveze prima propunere de premier, iar imediat după numirea premierului Sorin Grindeanu a întreprins o acțiune care avea să marcheze perioada următoare — și încă o influențează.

Proteste la Bucuresti - Sputnik Moldova-România
Politică
SONDAJ: Manifestațiile de protest trebuie să continue?

De remarcat că, în perioada care a urmat alegerilor, au avut loc mișcări interesante în zona serviciilor secrete; astfel fostul vicepreședinte al Comisiei parlamentare de Control a SRI, ex-deputatul Sebastian Ghiță, care era pus sub control judiciar pentru o acuzație complexă de corupție, a dispărut, la ora actuală fiind dat în urmărire internațională; Ghiță este unul dintre cei mai bogați oameni din România, este patronul celei mai puternice televiziuni de știri, iar din locația necunoscută în care se află a transmis casete înregistrate în care a făcut dezvăluiri acuzatoare la adresa șefei DNA (parchetul anticorupție) și a șefului militar al Serviciului Român de Informații. Ca urmare a acestor dezvăluiri, generalul Coldea, director adjunct al SRI, a demisionat.

Revenind la Președinte, acesta a adoptat, după alegeri, o retorică anticorupție. De menționat că această retorică nu l-a caracterizat până în ultima vreme, asupra sa planând acuzații privind acumularea averii dar și obținerea, de către familia sa, a unor imobile în perioada în care era primar al municipiului Sibiu. Imediat după instalarea cabinetului Grindeanu, Președintele a venit pe neașteptate în ședința de Guvern, fapt care, în opinia unor juriști de renume (de exemplu fostul premier, prof.univ.dr. Adrian Năstase) a fost un gest neconstituțional.

Proteste în capitala României cu participarea a zeci de mii de oameni - Sputnik Moldova-România
Video
Proteste în capitala României cu participarea a zeci de mii de oameni

În respectiva ședință președintele a acuzat guvernul că pregătește două ordonanțe de urgență (OUG) care vizează modificări ale Codului Penal, dar și o amnistie și o grațiere. În ciuda faptului că pe agenda ședinței nu se aflau aceste acte, s-a dovedit că, într-adevăr, la ministerul Justiției s-au redactat proiecte pentru ordonanțe privind grațierea și modificare Codului penal.

Mai mult, aceste ordonanțe au fost pregătite, redactate în formă brută, pe computerul consilierei șefului PSD, Liviu Dragnea, devenit între timp președinte al Camerei Deputaților. Acest fapt a provocat o reacție virulentă a presei, a Opoziției și a revoltat multă lume.

Motivul principal al enervării poartă un nume — Liviu Dragnea. În aprilie 2016, președintele PSD a fost condamnat (definitiv) la doi ani închisoare cu suspendare, într-un dosar privind organizarea Referendumului din 2012 pentru demiterea lui Traian Băsescu — un caz contestat și acuzat ca fiind „dosar politic" (în orice caz, este singurul lider politic care a suferit o asemenea condamnare). În paralel cu condamnarea, lui Liviu Dragnea a fost trimis în judecată pentru un dosar vizând fapta de „instigare la abuz în serviciu și la fals intelectual"; concret, în perioada în care era președinte al Consiliului Județean Teleorman, Dragnea ar fi cerut să fie angajate la Consiliu persoane care, în fapt, lucrau la filiala PSD din județ. În condițiile în care ar suferi orice condamnare, oricât de mică, lui Dragnea i s-ar activa și executarea din prima condamnare, deci ar fi încarcerat pentru mai mulți ani.

Proteste la București - Sputnik Moldova-România
Politică
"Capital": Multinaţionalele scot angajaţii la proteste

Ideea propusă de președinte, de presă, de opoziție, dar și de ONG-uri este că ordonanțele au fost date special pentru Dragnea și pentru mai mulți politicieni sau oameni de afaceri care au suferit condamnări sau se află în anchetă.

Dar, alături de nemulțumirea acestora, s-au alăturat vocile magistraților, atât ale Procurorului General al României, al șefei DNA, al Consiliului Superior al Magistraturii, care acuză în primul rând cealaltă parte a modificărilor, anume cele de la Codul penal. Acestea limitau perioada în care se pot face denunțuri, o armă importantă în dosarele de corupție, dar se limitau și sumele de la care se condamnă abuzul în serviciu.

Din toate aceste proteste s-a născut ideea că PSD și guvernul vor să oprească lupta anticorupție, să scape "penalii" de dosare. În plus, românii s-au simțit mințiți, înșelați de faptul că guvernul nu lucrează transparent, că are alte interese.

Iar guvernul a alimentat aceste acuzații; mai precis, au alocat termene foarte scurte pentru dezbaterea ordonanțelor, liderii politici au avut atitudini considerate sfidătoare, iar cea mai acuzată faptă a fost trimiterea spre publicare a Ordonanței, a modificării legilor, în timpul nopții, iar Monitorul oficial le-a tipărit după miezul nopții — fapt care s-a aflat imediat și a produs furia mulțimilor.

Proteste la București - Sputnik Moldova-România
Societate
Proteste 2017 - cele mai spectaculoase fotografii

PSD și guvernul au fost acuzați pentru faptul că aceste modificări ale legilor nu erau propuse prin prin programul de guvernare, că au fost ascunse până la venirea la putere; de cealaltă parte, s-a motivat urgența prin câteva hotărâri ale Curții Constituționale care impuneau modificare, "în maxim 45 de zile", a unor prevederi. În același timp, se invoca o Directivă europeană în același sens, dar și iminența unei condamnări al României la CEDO pentru încălcarea normelor pentru deținuți, ceea ce ar fi dus la o amendă anuală de aproape 100 de milioane de dolari.

De menționat că, în tot acest timp, atitudinea presei s-a radicalizat, accetuându-se o polarizare — astfel, trei televiziuni "de știri" (RTV, Realitatea și Digi24), au devenit tribune ale partizanatului politic, chiar al radicalismului. În aceeași direcție s-a manifestat și presa scrisă.

În aceste condiții, în ciuda unui ger puternic — de —10 grade Celsius — au început manifestațiile.

Astfel, pe 18 ianuarie aproape 4.000 de oameni au manifestat în București, și circa 1000 în diverse orașe din țară. Motivele — apărarea justiției împotriva intenției guvernului de a modifica legislația penală.

Pe 22 ianuarie s-a dat semnalul marilor manifestații — peste 30.000 de oameni au protestat În București, dar evenimentul-manifest a fost venirea președintelui Klaus Iohannis în Piața Universității pentru a-și exprima nemulțumirea față de guvern și solidaritatea cu manifestanții.

Proteste la București - Sputnik Moldova-România
Politică
MAI: Persoanele publice implicate în susţinerea protestelor

„O gașcă de oameni politici cu probleme penale vrea să schimbe legislația din România, vrea să slăbească statul de drept, or așa ceva nu se poate admite", a declarat Iohannis în mijlocul mulțimii. În timpul acesta, Liviu Dragnea, cel mai acuzat personaj de către manifestanți, se întorcea de la Washington unde avusese o întâlnire cu noul președinte Donald Trump. Cum a revenit, Dragnea l-a acuzat pe Iohannis că „e în fruntea unei mineriade", și a spus despre proteste că sunt un „început de lovitură de stat"

Acest protest marchează alte premiere — acceptarea prezenței printre manifestanți a unor lideri politici din Opoziție (Raluca Turcan, președinte interimar PNL, Nicușor Dan, președinte USR); în același timp, au izbucnit proteste în orașe neobișnuite pentru așa ceva, cum ar fi Cluj-Napoca, unde au ieșit circa 5000 de oameni. De asemenea, proteste ale românilor au izbucnit, aparent spontan, în mai alte orașe din Europa.

Chiar de Ziua Unirii, 24 ianuarie, zi liberă în România, președintele Iohannis a declanșat procedura privind organizarea unui referendum cu tema „continuarea luptei împotriva corupției și asigurarea integrității funcției publice".

Pe 29 ianuarie, între 70.000 și 90.000 de oameni din toată țara au participat la proteste. Marșuri și mitinguri au avut loc la Bruxelles, Copenhaga, Londra, Paris și la Roma.

Bogdan Duca - Sputnik Moldova-România
Bogdan Duca despre cine stă în spatele protestelor organizate de la București

30 — 31 ianuarie, ministrul Justiției, Florin Iordache, a organizat o dezbatere publică, a lăsat să se înțeleagă că nu este hotărât dacă va merge pe varianta Ordonanței sau pe cale parlamentară, dar, surpriză, dup 12 noaptea a anunțat adoptarea OUG. Reacțiile au fost rapide: Președintele Iohannis a spus că este "o zi de doliu pentru statul de drept", iar Procurorul general al României, Augustin Lazăr, a declarat OUG "ofensatoare pentru autoritatea judecătorească". A atacat ulterior la actul la Curtea Constituțională. În zilele următoare, Curtea Constituțională a fost sesizată și de Consiliul Superior al Magistraturii, dar și de Avocatul poporului — care inițial susținuse poziția Guvernului.

Revolta a scos imediat în stradă (în piața Victoriei, în fața Guvernului) peste 10.000 de oameni care au cerut demisia Guvernului, înregistrându-se câteva incidente minore.

Au avut loc proteste în Cluj (aproape 10.000 de participanți!), Timișoara, Iași, Sibiu, Brașov, Craiova — de fapt, în majoritatea municipiilor reședință de județ.

Pe 1 februarie, în București a avut loc un miting record — peste100.000 de oameni au protestat în fața Guvernului, numărul în întreaga țară fiind de peste 250.000 după unele estimări. În acest sens, cifre record s-a înregistrat în Cluj — 40.000 de participanți, Sibiu (orașul președintelui) și Timișoara, circa 20.000, dar manifestații au avut loc în toata țara.

Ionuţ Ţene - Sputnik Moldova-România
EDITORIALIST
România în linia frontului hibrid: ”Euromaidanizarea” continuă

În aceeași zi a avut loc un protest inedit în Parlament, unde membri PNL și USR au afișat pancarte și au scandat mesaje antiguvernamentale — iar opt deputați USR au rămas peste noapte în sala de plen, într-un proces tip "occupy".

Seara a avut loc un incident important — unul sau mai multe grupuri de instigatori au aruncat cu obiecte contondente în jandarmi, au folosit și petarde iar ulterior s-au găsit și cocktail-uri Molotov. Jandarmii au folosit gaze lacrimogene. Au fost răniți doi jandarmi și patru civili agresori, din rândul acestor fiind arestați peste 70. Inițial s-a spus că e vorba de membrii galeriilor bucureștene (Dinamo și Rapid) ulterior a fost dezmințită știrea, iar jandarmeria nu a confirmat nimic în legătură cu acest caz. Presa a vehiculat nume importante din politică care s-ar afla în spatele acestui incident, dar totul rămâne o necunoscută.

Pe 2 februarie Liviu Dragnea a convocat Consiliul Executiv Național al PSD — având câteva teme importante — atitudinea față de Ordonanță vizavi de protestele străzii, susținerea guvernului, dar și posibilitatea organizării unor mitinguri de către PSD, la solicitarea mai multor lideri marcanți ai partidului. La finalul ședinței, Liviu Dragnea a anunțat continuarea procedurii prin Ordonanță, susținerea Guvernului și respingerea ideii organizării de contramanifestații — în schimb se va proceda la strângerea de semnături. În acest timp, președintele Klaus Iohannis a atacat OUG la Curtea Constituțională, sesizând CCR pe tema unui conflict juridic de natură constituțională între puterea judecătorească și cea executivă.

Președintele Iohannis anunță că singura cale de oprire a manifestațiilor este "abrogarea Ordonanței".

Un nou conflict între instituțiile statului, de data aceasta pe tema incidentului cin Piața Victoriei. SRI a afirmat că a adus la cunoștința Ministerului de Interne despre existența unor elemente turbulente care se pregătesc să intervină în Piața Victoriei, MAI a negat; Liviu Dragnea i-a felicitat pe jandarmi pentru felul în are au intervenit, în timp ce președintele Iohannis i-a acuzat că nu au intervenit bine, a acuzat și MAI, ba chiar a sugerat o complicitate.

Zeci de mii de oameni au protestat împotriva Guvernului PSD - Sputnik Moldova-România
Video
Zeci de mii de oameni au protestat împotriva Guvernului PSD

O intoxicare a opiniei publice realizată printr-o agenție de presă din UE anunță intenția guvernului de a desființa DNA Și DIICOT (crima organizată). Președintele Iohannis lansează sloganul "Jos mâinile de pe DNA". Liviu Dragnea dezvăluie că a fost chemat de ambasadorul SUA și i-a explicat timp de două ore cum stă situația.

În București și în țară au continuat protestele mari, peste 200.000 de oameni participând la manifestații. Față de incidentele neplăcute din ziua precedentă, manifestanții din București au împărțit jandarmilor flori și le-au adresat mulțumiri pentru felul în care i-au protejat în seara precedentă.

3 februarie — A patra zi de proteste masive, unele surse vehiculează numărul record de 330.000 manifestanți în toată țara, din care circa 150.000 în București.

Multinaționalele sunt acuzate că scot oamenii în stradă. Liderii PSD denunță amenințările cu moartea pe care le-au primit ei și familiile lor. Biserica manifestă îngrijorare pentru situația creată. Ministrul de Externe acuză ambasadorii străini că nu se informează pe "căi ortodoxe".

Agenția Sputnik realizează un sondaj on line — din care rezultă o susținere importantă pentru guvern și o menținere a opțiunilor electorale de la alegerile din noiembrie.

Liviu Dragnea - Sputnik Moldova-România
EDITORIALIST
Analiză: Dragnea, posibila moarte politică din luna mai

4 februarie — Este a cincea zi de proteste a început cu un "marș al copiilor" — la orele amiezii, 2000 de familii cu copii au venit în Piața Victoriei. Copiii au desenat pe asfalt și s-au jucat. Seara, circa 40.000 de oameni au format un lanț uman în jurul Parlamentului. Apoi au spre Piața Victoriei, s-au strâns peste 150.000 de persoane. În celelalte orașe au manifestat peste 170.000, conform unor surse.

Guvernul a decis abrogarea OUG, coaliția propune o procedură parlamentară. Pe surse, se vorbește de demisia ministrului Justiției — cerută și de stradă. Președintele Senatului aduce acuzații președintelui Iohannis, acuză implicarea forțelor oculte și afirmă că Brexit a fost "un act de curaj", fiindcă britanicii "și-au dat seama că nu își mai conduc țara". Iohannis spune că Guvernul a făcut un pas spre remedierea situației, dar nu cere oamenilor să renunțe la manifestații. Manifestanții, în majoritate, cer demisia guvernului.

5 februarie — Guvernul a adoptat ordonanța de abrogare a OUG.

Ionut Tene - Sputnik Moldova-România
EDITORIALIST
"Revoluția" multinaționalelor. Corporatiștii, noul proletariat preia puterea

Ziua a șase marchează un record — după unele surse, în întreaga țară ar fi ieșit peste 600.000 de manifestanți, din care peste 200.000 la București. La ora 21.00, protestatarii de la Guvern și din marile orașe au luminat cu telefoanele mobile. La Timișoara, 40.000 de manifestanți au adoptat o "proclamație" care interzice persoanele urmărite penal să ocupe funcții publice.

Un sondaj Sputnik relevă o susținere masivă pentru realizarea unui mare miting al PSD pentru susținerea Guvernului. 

La Cotroceni are loc un miting al susținătorilor Guvernului, participă circa 3000 de persoane, majoritatea de vârsta a treia. Manifestanții cer demisia lui Iohannis, îl acuză de destabilizare țării și anunță că nu vor pleca de acolo până când nu vor pleca și cei din Piața Victoriei. Liviu Dragnea declară că PSD nu are legătură cu acest miting.

Fluxul de știri
0