CHIȘINĂU, 10 ian — Sputnik. Rusia se pregătește de un război, repetă la nesfârșit militarii. E ca și cum ai declara că NATO se pregătește de un război cu Rusia. Pe aici și pe colea apar mesaje despre locul în care acesta s-ar putea declanșa. Se presupune că e vorba de frontiera dintre Lituania și Rusia. La frontiera dintre Țările Baltice și Rusia este desfășurată o armată întreagă care, potrivit presei germane și americane, ar include peste 5 mii de militari, inclusiv 2,5 mii de tancuri și altă tehnică militară. Toate acestea necesită cheltuieli de miliarde de dragul obținerii unei capacități înalte de luptă, potrivit șefului Statului Major al armatei Germaniei, generalul Volker Wieker. Cine și de ce are nevoie de toate acestea? CIA, Pentagon, NATO, care nu se pot resemna cu înfrângerile militare, politice pe toate fronturile, în Ucraina, Siria, Turcia.
Pentru coaliția occidentală consecințele acestui eșec par catastrofale din câteva motive. A devenit clar că pacea poate fi instaurată și fără participarea Occidentului. Turcia, stat membru al NATO, caută noi aliați. Toată lumea arabă înțelege că dominației americane i-a venit sfârșitul. Apare un nou front comun al suniților și șiiților.
Se observă o linie clară care pornește din cartierele generale din Occident, stabilind o conexiune între asasinarea ambasadorului rus la Ankara (o sancționare a Rusiei) și atentatul dintr-un club de noapte din Istanbul (o sancționare a lui Erdogan).
În Europa cresc îngrijorările în ajunul alegerilor din Franța și Germania și, posibil, în Italia. Europa, finanțată de băncile americane, se scufundă într-o isterie anti-rusească și anti-islamică. Toți sunt speriați cu hackerii ruși, iar apoi urmează atentatele teroriste tot mai crunte împotriva populației pașnice.
Problema e că europenii, ca și americanii, nu pot fi pasivi când văd cum în ultimii trei ani sunt înfricoșați și supuși terorii. Oamenii au tot mai puțină încredere în informațiile din presa dominantă și în puterea politică. Avem de a face cu un pericol al răspândirii populismului. Jocul devine mai transparent, astfel încât se observă cu ochiul liber că e vorba de aceiași jucători cu steaguri diferite.
