BUCUREŞTI, 7 dec — Sputnik. Situaţia din Europa de Est a devenit favorabilă Rusiei, publicaţia americană atrăgând atenţia asupra României, care a rămas „o insulă într-o mare de interese rusești", scrie Huffington Post.
Scutul anti-rachetă de la Deveselu reprezintă o „garanție extinsă dată de SUA și NATO României", acesta fiind motivul pentru care atât populaţia, cât şi partidele politice susţin la unison o politică pro-americană.
„În România situația este stabilă, pe 11 decembrie au loc alegeri parlamentare dar ambele partide cotate cu șanse (Partidul Social Democrat și Partidul Național Liberal) sunt atât pro-europene, cât și proatlantice", arată autorii articolului din Huffington Post.
Tendințele politice din mai multe țări europene deviază periculos către extremism și ruperea de UE. În Ungaria, premierul Viktor Orban este unul dintre liderii din Europa de Est cu cele mai puternice opinii eurosceptice, iar în Europa Centrală, liderii politici polonezi exprimă același nivel de euroscepticism.
Două evenimente majore petrecute în anul 2016 ar fi tras un semnal de alarmă puternic asupra noii tendinţe a politicii europene.
În 23 iunie 2016, alegătorii din Marea Britanie au decis în favoarea părăsirii Uniunii Europene, un rezultat cunoscut sub numele de Brexit. Această decizie a lăsat SUA fără un aliat important în cadrul structurii UE. Al doilea eveniment major s-a petrecut pe 15 iulie 2016, când Turcia a fost zguduită de o lovitură de stat. Puciul a eșuat și a fost urmat de o acţiune de epurare a armatei de către administraţia Erdogan.
Lovitura de stat a zguduit structura alianței NATO. Iar Ankara a decis să se distanţeze de Washington, exprimându-şi clar orientarea către Moscova.
În Germania, afluxul mare de imigranți din Orientul Mijlociu a dus la o scădere semnificativă a popularităţii cancelarului Angela Merkel. În Franța, Marine Le Pen este din ce în ce mai populară printre francezi, fiind cotată în sondaje pe primul loc în câştigarea alegerilor prezidenţiale din 2017.
Pentru Rusia, obiectivul unei apropieri de SUA înseamnă ridicarea sancţiunilor economice impuse după anexarea regiunii Crimeea. Liderul de la Kremlin va dori ca Donald Trump să recunoască Crimeea drept regiune în interiorul graniţelor Federaţiei Ruse.
De asemenea, Vladimir Putin consideră că Rusia are dreptul la o sferă de influență asupra fostelor republici ale Uniunii Sovietice din Europa de Est şi Europa Centrală, printre ele aflându-se şi România. În Serbia, guvernul condus de Tomislav Nikolić menține legături strânse cu Rusia.
În Ungaria, premierul Viktor Orban are vederi clare pro-ruse.
Recentele alegeri din Republica Moldova l-au desemnat pe Igor Dodon câștigător. Dodon este un puternic lider pro-rus și este de așteptat să propulseze Moldova înspre Rusia.
În Bulgaria, Rumen Radev, candidatul socialist, a câştigat alegerile prezidenţiale, determinând demisia prim-ministrului Boiko Borisov.
„În opoziție cu aceste tendințe, România și statele baltice sunt țările din Europa de Est, care, împreună cu Polonia, în Europa Centrală, menține în continuare o puternică dorință de a se distanţa de Rusia", scrie Huffington Post.
Țările Baltice sunt membre ale Organizației Tratatului Atlanticului de Nord și Uniunea Europeană, iar protecţia SUA este absolut necesară. Cu toate acestea, declarațiile de campanie ale lui Donald Trump, potrivit cărora statele NATO trebuie să plătească mai mult pentru apărare, ambivalența lui faţă de Crimeea și aluziile la modul în care America nu poate apăra membrii împotriva acțiunii militare rusești generează îngrijorare puternică pentru guvernele locale.
În prezent, peisajul politic din România este stabil, iar țara va organiza alegeri parlamentare pe 11 decembrie.
