CHIȘINĂU, 18 oct — Sputnik. Experții subliniază faptul că „ascunderea" sistemului S-500 subliniază importanța sa. Acesta reprezintă o etapă nouă în dezvoltarea actualelor sisteme S-400 „Triumf", considerat a fi la ora actuală cel mai efectiv.
La rândul său sistemul S-400, care sunt amplasate astăzi inclusiv în Siria și Crimeea, a fost dezvoltat în baza altui sistem mai vechi — S-300, construit în ani 70. Cu una dintre versiunile acestui sistem a fost dotată anterior armata Cehoslovaciei, iar astăzi rămâne în dotarea armatei Slovaciei. Chiar dacă acest armament este unul vechi, el impune respect și chiar induce în continuare frică.
Versiunea contemporană a sistemului S-400 folosește rachete de rază maximală de acțiune (250 de kilometri, deși radarele sale au capacitatea de a urmări țintele le distanțe mult mai mari). Pe viitor acest sistem ar putea fi dotat cu rachete ce acționează la o distanță de 400 de kilometri. Noile tipuri de rachete încă urmează să fie supuse unor testări suplimentare. Însă chiar și cu rachetele actuale S-400 reprezintă unul dintre cele mai efective sisteme de apărare antiaeriană din lume.
Rușii au dezvoltat o tradiție în domeniul construcției sistemelor de apărare antiaeriană încă din perioada sovietică. Este de menționat faptul că URSS, care a direcționat resurse uriașe la dezvoltarea sistemelor antiaeriene, a devenit la vremea sa lider în acest domeniu. Mai mult, URSS a cheltuit resurse și pentru dezvoltarea mecanismelor de interceptare a rachetelor balistice, astfel că majoritatea versiunilor S-300 au inclusiv capacitatea de a respinge atacurile cu astfel de arme.
Pentru neutralizarea rachetelor intercontinentale URSS a dezvoltat alte sisteme, dintre care astăzi funcționează complexul A-135, care apără Moscova. Acesta încă are în dotare rachete ce pot anihila rachetele intercontinentale, mai exact încărcătura nucleară a cestora. Dar acest sistem, susțin experții ruși, deja trebuie să fie perfecționat.
Astfel, la etapa actuală constructorii ruși lucrează asupra sistemelor S-500, care va avea capacitatea de a distruge orice rachetă balistică și nu doar astfel de rachete. Mai mult, aceste complexe vor fi eficiente în respingerea atacurilor lansate de sisteme supersonice de atac din spațiu. Adică, acest complex va întruni funcțiile de apărare antiaeriană, antirachetă și anti-satelit.
Raza maximă de acțiune a S-500 va constitui aproximativ 600 de kilometri. Adică, va avea o putere echivalentă cu sistemele americane THAAD și SM-3, amplasarea cărora în România și Coreea de Sud a provocat nemulțumiri la Moscova și Pekin.
Chiar dacă unii oficiali ruși declară că instalațiile amplasate de SUA în România pun în pericol sistemul învechit de apărare al Rusiei, experții contrazic aceste afirmații, subliniind faptul că potențialul rusesc este atât de dezvoltat, încât o eventuală turnură apocaliptică s-ar finaliza cu o lume distrusă, în care toți vor fi învinși.
În acest caz se impune o întrebare: care este adevărata destinație practică a noilor sisteme antiaeriene, în afară de cea de intimidare a rivalilor globali? Experții susțin că este vorba despre apărarea împotriva unor eventuale atacuri locali de pe teritoriul unor state mici, care dispun de rachete balistice.
Totodată, dat fiind faptul că SUA continuă să-și modernizeze și să-și extindă aria de amplasare a sistemelor antiaeriene și antirachetă, apropiindu-se tot mai mult de frontierele Rusiei, Moscova este nevoită să reacționeze cu aceeași monedă, dezvoltând sisteme de apărare de natură să bage frica în americani.
În concluzie, despre aceste sisteme se poate spune că joacă atât un rol simbolic, cât și unul practic. Până la ora actuală, pe lângă sistemul antirachetă american „Patriot", urmează ca și altele să-și demonstreze în practică eficiența. De aceea sistemul S-500 (la fel ca și imaginea sa propagandistică) face parte din seria de eforturi ale Rusiei de a reveni pe pozițiile unei puteri mondiale.
