BUCUREȘTI, 20 oct — Sputnik. În privința nivelului de instruire, 33,5% dintre români au un nivel de instruire primar (inclusiv fără şcoală absolvită) sau gimnazial, iar 22,7% au terminat o şcoală profesională, potrivit datelor prezentate de vocea.biz.
De asemenea, 30,4% dintre români au absolvit un nivel de instruire liceal sau postliceal de specialitate şi 13,4% au terminat o formă superioară de învăţământ. În regiunea Bucureşti-Ilfov, ponderea populaţiei cu pregătire superioară este de 28,4%, un procent dublu faţă de valoarea relativă înregistrată la nivel naţional (13,4%). La polul opus se află regiunile Sud-Est şi Sud-Muntenia, care au cele mai mici procente ale populaţiei cu nivel de pregătire superior (de 8,7%, respectiv 9,1%).
Statisticile arată că românii intră devreme în câmpul muncii. Astfel, aproximativ 4 români din 5 au început să lucreze la o vârstă cuprinsă între 18-24 ani, o persoană din 9 a intrat pe piaţa forţei de muncă înainte de a împlini 18 ani, iar o persoană din 10 a început să lucreze după vârsta de 24 ani.
Cu privire la salariile românilor, românii care au cel mai mare câştig salarial mediu net sunt în municipiul Bucureşti (2.852 de lei lunar), capitala fiind urmată de judeţele Ilfov (2.294 de lei), Cluj (2.284 de lei), Timiş (2.240 de lei) şi Sibiu (2.104 lei). Cele mai mici salarii se regăsesc în Harghita (1.480 de lei) şi Teleorman (1.494 de lei). La nivel naţional, femeile câştigă în medie cu 7% mai puţin decât bărbaţii.
În ceea ce privește rata sărăciei relative, România se află pe primul loc în Uniunea Europeană, cu un procent de 25,4%. Potrivit INS, 8,5 milioane de români sunt în risc de sărăcie sau excluziune socială. De altfel, aproape jumătate din gospodării (46,6%) afirmă că suportă cu dificultate sau cu mare dificultate cheltuielile curente ale vieţii, iar dacă se iau în considerare şi cele care declară o oarecare dificultate în acoperirea cheltuielilor de zi cu zi se ajunge la 85,2% din totalul gospodăriilor.
Românii sunt săraci, dar sunt credincioși. Potrivit unui studiu IRES, 72% îl consideră pe Dumnezeu foarte important în viața lor. De asemenea, 45% dintre cei chestionați participă cel puțin o dată pe lună la slujbe sau alte evenimente religioase, și doar 5% dintre respondenți spun că nu merg niciodată la slujbe sau alte evenimente religioase.
69% dintre participanții la studiu au declarat că se roagă cel puțin o dată pe zi, 27% de mai multe ori pe zi, iar 42% o dată pe zi. 13% au acest obicei de câteva ori pe săptămână, în timp ce 6% de câteva ori pe lună, iar restul mai rar. În același timp, 63% dintre cei chestionați sunt de părere că un politician care nu crede în Dumnezeu nu este potrivit pentru a ocupa o funcție publică, mai arată studiul citat.
Activitatea desfăşurată cu cea mai mare frecvenţă rămâne vizionarea emisiunilor TV, astfel 90% dintre români se uită zilnic la televizor, iar 70% au declarat că vizionează emisiuni la TV cel puţin o oră pe zi.
În schimb, 38% dintre români au mărturisit că nu citesc niciodată cărți, în vreme ce 21% au declarat că citesc o dată sau de două ori pe an, 14% — o dată sau de două ori pe lună, 12% — o dată sau de două ori pe săptămână, 7% — zilnic, mai puțin de o oră, 5% — între 1 și 3 ore pe zi, iar doar 3% citesc zilnic, mai mult de trei ore.
De asemenea, pornind de la datele IRES http://www.ires.com.ro/articol/311/romania---societate-cu-incredere-limitata, putem afla în cine se încred cel mai mult românii. 91% dintre români spun că au încredere în familie și 90%, în pompieri. În schimb, au cea mai mică încredere în parlamentari (4%). Pompierii sunt urmaţi de învăţători (77%), muncitori (76%), chirurgi (74%) şi sportivi (74%), jurnaliştii (54%) şi preoţi (51%). Cele mai cote scăzute de încredere (sub 20%) sunt acordate profesiilor din zona publică — administraţie publică şi politică.
