BUCUREȘTI, 16 sept — Sputnik. Niciodată învățământul românesc nu a trecut prin atâtea reforme și schimbări într-un timp foarte scurt, fără a se ține seama de efectele, bune sau rele, pe care acestea le-au produs în timp, a spus academicianul Ioan Aurel Pop, într-un interviu pentru ziarul Lumina, citat de Active News.
Academicianul a precizat că astăzi nu mai există un model de educație românesc așa cum era pe timpul lui AI. I. Cuza sau Spiru Haret. El a subliniat că, printre principiile pe care trebuie să le respecte școala românească sunt necesitatea de a-i școlariza pe toți copiii, prevenirea abandonului școlar (fiindcă „un om needucat este ca o trestie în vânt, nu poate lua decizii bune singur și își pierde esența umană"), atragerea interesului elevilor către carte, astfel încât aceștia să vină cu plăcere la școală, întocmirea unor planuri de învățământ „fixe și clare", respectarea specificului fiecărei discipline, ideea de a nu fi introduse tot felul de reforme și schimbări până când nu sunt analizate efectele modificărilor anterioare.
Ioan Aurel Pop a mai spus că tinerii trebuie educați în spiritul omeniei, al adevărului și dreptății, al valorilor care au dus țara și omenirea mai departe, și nu doar „întru tehnici de supraviețuire". Un tânăr nu poate sluji omenirii, dacă nu învață să slujească mai întâi comunității din care face parte, al cărei trecut și valori trebuie să le cunoască.
„Identitatea tinerilor este, în primul rând, una umană, prin urmare, elevii trebuie educați întru umanitate, mai pe românește, întru omenie, pornind de la clasicismul greco-latin, de la creștinism, de la morală în general, de la principiile adevărului și ale dreptății, făcute spre binele ființei umane. Căci adevărul și dreptatea, fără bine, se rigidizează și mor. Dar slujirea omenirii în general nu se poate face fără particular, fără prețuirea comunității în care ne-am născut", a subliniat academicianul Ioan Aurel Pop.
Academicianul avertizează că discreditarea lumii bizantine și balcanice, dar și a latinității are efecte dăunătoare, fiindcă ne face să uităm de rolul nostru de „punte între Est și Vest".
„Demonizarea lumii bizantine și balcanice are aceeași finalitate, de a ne abate de la soarta noastră de punte între Est și Vest, de regiune de interferență, de sinteză cu un potențial de model pentru Europa viitorului. Cel mai ușor de dominat și chiar de anihilat este comunitatea fără personalitate, comunitatea dezorientată, comunitatea fără repere clare. De aceea, suntem ba daci, ba cumani, ba romi, ba nimic. Un popor cu simțul istoriei și al misiunii sale pe pământ nu poate fi abătut ușor, fiindcă idealurile bune conferă o forță de neînvins", a adăugat academicianul.
Profesorul atrage atenția că nu trebuie să se exagereze cu memorarea mecanică, dar că, în același timp, nu trebuie să fie minimalizată importanței literaturii clasice și a memorării.
„La examenul de bacalaureat, nu se mai dau texte din «clasicii cei prăfuiți» — adevărate modele de stil și artă literară (vorba lui Tudor Vianu) —, ci texte sportive, diatribe jurnalistice, cronici politice, buletine meteo. Versuri nu mai învață nimeni pe de rost, ca să nu tulburăm mintea elevilor, cărora li se spune că memorarea mecanică este periculoasă. Așa este, dacă se exagerează cu acest gen de memorări, numai că necultivarea memoriei ne transformă în infirmi. (…) comunitățile care nu-și cunosc memoria colectivă, adică trecutul lor sau experiența lor de viață, ajung infirme și vulnerabile", a spus istoricul Ioan Aurel Pop.
