BUCUREȘTI, 27 iun – Sputnik. Anul acesta, în data de 22 iunie, s-au împlinit opt decenii de când a început Marele Război pentru Apărarea Patriei. Cu acest prilej, la București, Ambasada Rusiei în România a organizat Conferința Științifică Internațională cu tema ”22 iunie 1941 în istoria Celui de-al Doilea Război Mondial și 23 august 1944 în istoria relațiilor ruso-române”.
O temă interesantă, mereu de actualitate, care ar trebui să ne aducă pe toți la masa dialogului, să depășim fobiile trecutului și să facem împreună pași spre stabilirea unor relații bilaterale reciproc respectuoase, reciproc avantajoase.
La conferință au fost prezentate o serie de comunicări ale unor valoroși oameni de știință, istorici, politologi, precum și diplomați ruși și români.
Conducerea actuală a României ignoră lecțiile trecutului
Doctorul în științe istorice de la Institutul de Istoria Rusiei al Academiei de Științe din Rusia, Miroslav Morozov, a vorbit, în cadrul unei comunicări, despre implicarea factorului românesc în teatrul de operațiuni de la Marea Neagră în perioada 1941-1944.
Specialistul a subliniat că, în urmă cu 80 de ani, a avut loc un eveniment care a rămas mult timp în memoria popoarelor rus și român și că, privind spre acele zile, care devin tot mai îndepărtate, dorește să reamintească pașii și faptele care timp de câțiva ani au pus doi ortodocși pe părți opuse ale frontului. Scopul este să învățăm din istorie și să nu o repetăm.
În timpul Marelui Război Patriotic, teatrul de război de la Marea Neagră nu a fost mai puțin semnificativ decât restul. Tocmai de aceea, este important să fie prezentat impactul asupra situației de la Marea Neagră al factorului românesc, a subliniat expertul rus.
”După cum știți, Germania a fost extrem de interesată de implicarea voluntară a României în blocul militar și politic al țărilor Axei, în primul rând datorită faptului că aceasta din urmă are câmpuri petroliere bogate”, a explicat Miroslav Morozov.
Flota română, care a intrat sub comanda misiunii germane la Constanța avea ca sarcină să asigure transportul petrolului românesc către țările Axei.
Flota sovietică a Mării Negre – submarinele și aviația sa – au provocat daune mari părții germano-române, făcând transportul petrolului pe mare, în general, ineficient.
Specialistul rus a subliniat, în discursul său, o reticență a conducerii militare române în a-și utiliza flota în afara intereselor României.
Pe această cale, a făcut și o constatare cu privire la situația actuală, când conducerea României dă dovadă de o ignorare a lecțiilor trecutului.
Istoricul a precizat că, în intervalul 1941-1944, factorul român nu a exercitat o influență foarte vizibilă în teatrul de operațiuni din Marea Neagră.
”Pare paradoxal, dar această lecție istorică nu este luată în considerare de conducerea actuală a României, care, în loc să consolideze legăturile economice și culturale cu Federația Rusă, creează tenisiuni în regiunea Mării Negre, oferindu-și în mod regulat bazele și forțele pentru exercițiile Sea Shield, la care au participat puteri precum SUA, Olanda, Spania și Polonia în 2021”, a declarat doctorul în științe istorice de la Institutul de Istoria Rusiei al Academiei de Științe din Rusia, Miroslav Morozov.