Ambasadorul Kuzmin: “Rusia ține minte tot!”

Ambasadorul Federației Ruse în România, Valery Kuzmin: ”Din păcate, multe speranțe legate de semnarea Tratatului din 2003 nu au fost împlinite nici până în ziua de astăzi”

BUCUREȘTI, 24 iun – Sputnik. Continuăm publicarea alocuțiunilor de la cea de-a treia Ediție a Conferinței științifice internaționale ”22 IUNIE 1941 în istoria celui de-Al Doilea Război Mondial și 23 August 1944 în istoria relațiilor ruso-române” – eveniment derulat sub înaltul patronaj al Excelenței Sale Valery Kuzmin, ambasadorul Federației Ruse în România.

Prezentăm azi alocuțiunea amfitrionului manifestării, ambasadorul Federației Ruse, Valery Kuzmin, redând mai multe idei principale, așa cum au fost ele consemnate de publicația ”Vești din Rusia”, condusă ce moderatorul Conferinței, reputatul ziarist rus Vyaceslav Samoșkin, cel mai vechi corespondent străin în România.

Referindu-se la faptul că manifestarea se desfășoară într-o zi cu semnificație aparte, 22 iunie, ambasadorul a adus aminte că, exact cu 80 de ani în urmă, a început Marele Război pentru Apărarea Patriei – ”cea mai importantă etapă a celei mai cumplite, până acum, tragedii din istoria omenirii”.

În Federația Rusă, ea este marcată ca Ziua Memoriei și Durerii, a spus ambasadorul Valery Kuzmin, subliniind că ”practic, în istoria fiecărei familii ruse, războiul a lăsat urme grele, de neșters”.

”În total, pentru Victorie și-au dat viața, în total, 27 de milioane de cetățeni ai URSS, dintre care majoritatea trăiau pe teritoriile Federației Ruse – pe fronturi și în spatele liniilor inamice, în detașamente de partizani”, a spus Kuzmin, arătând că ”Mai mult de jumătate din acest număr uriaș au fost civilii, care au murit de foame în Leningradul asediat, în timpul bombardamentelor și atacurilor asupra localităților, de epuizare în lagărele de muncă și a muncii silnice în teritoriile ocupate”.

Și, ca o supremă tragedie, ”Zeci de milioane de copii nu au văzut lumina zilei”, a punctat Kuzmin.

În total dispreț față de această tragedie, în ultimul timp, în Occident, ”răsună tot mai vocal vocile forțelor revanșarde, al cărui obiectiv este acela de a discredita eroismul nemuritor a milioane de reprezentanți ai popoarelor URSS - de fapt, a tuturor celor care au luptat, pe Pământ, împotriva fascismului și a nazismului”, spune Kuzmin.

”Scopul principal al falsificatorilor istoriei este de a minimaliza și, dacă este posibil, de a nega în totalitate rolul decisiv al Armatei Roșii și al Uniunii Sovietice în obținerea Victoriei asupra răului absolut al nazismului, intrat în istoria omenirii prin crime nemaivăzute: nimicirea a milioane de oameni, inclusiv a unor popoare întregi - ceea ce în dreptul internațional contemporan este calificat drept genocid”, arată ambasadorul rus.

Valery Kuzmin declară ferm: ”Nu poate exista o justificare rațională pentru acest gen de revizuire a hotărârilor Tribunalului de la Nürnberg, din 1946, recunoscute ca norme de drept internațional, deși, în acele vremuri, datorită lipsei unei definiții juridice necesare, ele au fost definite drept ”crime de război și crime împotriva umanității”„.

De aceea, ambasadorul consideră că ”sunt de un cinism suprem afirmațiile referitoare la responsabilitatea egală a URSS și a Germaniei hitleriste pentru declanșarea celui de-al Doilea Război Mondial”.

”Spre marele nostru regret, printr-o astfel de faptă rușinoasă s-a evidențiat Parlamentul European în rezoluția lui din 2019”, spune Kuzmin, arătând că ”obiectivul evident al acestui gen de eforturi este ca, în condiții de declin al forței cumulate a Occidentului istoric, să fie cât mai mult îndepărtată perspectiva pierderii pozițiilor geopolitice dominante”.

În același timp, uriașul arsenal al mijloacelor occidentale ”de dezinformare în masă” a fost ”mobilizat pentru a demoniza actuala Rusie democratică, pentru a împărți lumea după noi linii de delimitare artificial trasate între așa-numitele democrații și autocrații”, subliniază Kuzmin.

De partea rusă, zilele trecute, Duma de Stat a adoptat, în a treia lectură, un proiect de lege de modificare a legii privind ”Eternizarea Victoriei poporului sovietic în Marele Război pentru Apărarea Patriei din 1941-1945”, punctează Kuzmin, evidențiind că legii poate fi evaluat chiar după titlul ei: ”Interdicția de a pune public semnul egalității între scopul și acțiunile Uniunii Sovietice cu cele ale Germaniei naziste în cel de-al Doilea Război Mondial”.

Trecând la ziua de 23 august 1944, Kuzmin spune că ”în urma unei lovituri de stat, la București a fost înlăturat dictatorul Ion Antonescu și, curând după aceea, armata română s-a alăturat Armatei Roșii, pentru ca, umăr la umăr, să continue eliberarea României, după care și a Europei Centrale și de Est”.

”Rusia ține minte acest lucru și îl prețuiește”, declară ambasadorul Kuzmin, subliniind că, drept urmare, ”a fost restabilită integritatea teritorială a României (nordul Transilvaniei), după care Bucureștiul a semnat Tratatul de Pace cu Puterile Aliate”.

Și, un alt fapt istoric – care nu se dorește a fi cunoscut de noile generații din România, ”ulterior, URSS a redus substanțial suma despăgubirilor pentru enormele daune aduse de armata română țării noastre”.

Pe de altă parte, Kuzmin punctează: ”Rusia ține minte și faptul că, la 22 iunie 1941, cei peste o jumătate de milion de soldați ai armatei române au intrat în al Doilea Război Mondial de partea Germaniei hitleriste”.

Ambasador rus consideră că, în fapt, ”poporul român a devenit, în același timp, și victimă și participant involuntar la crimele regimului dictatorial, ale cărui aventuri militare s-au încheiat cu rușinoasa înfrângere de la Stalingrad”.

23 august 1944 a devenit ”un eveniment determinant, ce a permis, apoi, să fie întoarsă pentru totdeauna această pagină neagră din istoria relațiilor ruso-române” iar o bună dovadă în acest sens o constituie „îndeplinirea cu succes a acordului interguvernamental privind statutul mormintelor militare de pe teritoriile țărilor noastre, din 2005”.

În acest sens, ambasadorul a subliniat că ediția din acest an a Conferinței științifice internaționale ”își propune să extragă experiența pozitivă din evenimentele celui de-al Doilea Război Mondial, pentru edificarea pe viitor a relațiilor ruso-române”.

”O temelie politică solidă a fost pusă, în acest scop, în 2003, prin Tratatul privind relațiile de prietenie și colaborare dintre țările noastre, semnat chiar atunci când a fost luată decizia de aderare a României la NATO și la Uniunea Europeană”, spune Kuzmin, menționând însă că ”din păcate, multe speranțe legate de semnarea Tratatului din 2003 nu au fost realizate nici până în ziua de astăzi”.

În fine, în privința adevăratei istorii și importanțe a celor petrecute după 22 iunie 1941 și până la marea Victorie, ”în țara noastră, la nivel de stat, se depun eforturi consecvente pentru păstrarea adevăratei memorii istorice despre Marele Război pentru Apărarea Patriei, despre eroii și victimele lui”, subliniază Valery Kuzmin.

”Recidivele ideologiei neonaziste sunt suprimate în conformitate cu legislația în vigoare; nu veți întâlni străzi cu numele unor criminali de război și ale complicilor lor, condamnați la Nürnberg sau pe parcursul altor procese ținute în perioada postbelică; și cu atât mai mult, nu veți vedea statuile sau busturile lor”, atrage atenția ambasadorul rus.

De asemenea, el a subliniat că în Rusia ”sunt excluse, practic, manifestările de antisemitism și, în general, de discriminare sau ură interetnică, iar cei care se fac vinovați de un asemenea comportament sunt deferiți justiției”.

”Încercările de reabilitare a naziștilor și a complicilor lor sunt supuse unei ample condamnări publice, iar instanțele de judecată apără onoarea și demnitatea veteranilor”, spune Kuzmin.

În acest sens, mișcarea de masă ”Regimentul Nemuritor” a devenit ”un monument popular unic al comemorării eroilor de război” – și la care participă și personalități din alte state, care au luptat alături de Armata Roșie.

Reamintim că președintele sârb Aleksandar Vucic și fostul premier izraelian Benjamin Netanyahu au participat alături de președintele Vladimir Putin la marșul ”Regimentului Nemuritor”, purtând fotografii ale rudelor lor care au luptat împotriva naziștilor.

În încheierea alocuțiunii sale, ambasadorul Valery Kuzmin și-a exprimat convingerea că, prin comunicările prezentate la Conferință, se vor expune și transmite ”idei și propuneri constructive, care vor permite însănătoșirea semnificativă a relațiilor ruso-române interstatale cu ajutorul eliminării tuturor formelor de fobii și prejudecăți istorice”.