Odată cu sosirea lui Joseph Biden la Casa Albă, Rusia este hotărâtă să înceapă un dialog constructiv cu Statele Unite, inclusiv cu privire la eliminarea problemelor acumulate în relațiile bilaterale. În același timp, Moscova nu are mari așteptări promițătoare și își dă seama că descurajarea Rusiei rămâne una dintre prioritățile politicii externe americane, a declarat ambasadorul Federației Ruse la Washington, Anatolii Antonov. În interviul oferit exclusiv agenției RIA Novosti, imediat după inaugurarea celui de-al 46-lea președinte al Statelor Unite, el a spus dacă merită să ne așteptăm la o întâlnire între Vladimir Putin și noul său omolog american în acest an, care sunt șansele ca Moscova și Washingtonul să poată stabili o cooperare pentru combaterea COVID-19, și a menționat că există încă șanse pentru continuarea Tratatului privind reducerea armelor strategice ofensive – Rusia așteaptă propunerile SUA.
— După alegeri, ați avut contacte preliminare cu reprezentanți viitoarei administrații a lui Joe Biden? Ce subiecte ați reușit să discutați?
— Nu au existat astfel de contacte. Cu toate acestea, suntem familiarizați cu o mare parte din persoanele numite în funcție în domeniul politicii externe în noul guvern. Au ocupat funcții de conducere în administrațiile anterioare. Sperăm că pe măsura schimbărilor din Casa Albă, din Departamentul de Stat și din alte departamente, va fi posibil să începem un dialog semnificativ cu colegii americani cu privire la problemele urgente bilaterale și internaționale. În primul rând, acest lucru se referă la necesitatea de a elimina multitudinea de iritanții acumulați în relațiile noastre.
Propunerile rusești privind domenii specifice de cooperare au fost exprimate în mod repetat și rămân deschise spre discuție. Suntem pregătiți pentru un dialog pragmatic și reciproc-benefic în măsura în care partea americană este dispusă să facă acest lucru.
—Credeți ca Washingtonul va accepta prelungirea Tratatului New START? Este oare Rusia pregătită să înceapă consultățiile după 20 ianuarie?
— După cum se știe, Rusia, cu mai mult de un an în urmă, le-a propus Statelor Unite să prelungească Tratatul New START fără nicio condiție prealabilă. Administrația republicană a refuzat categoric să prelungească tratatul în modul în care a fost semnat. Aceasta a înaintat condiții inacceptabile. De fapt, a transformat singurul acord valabil ruso-american privind controlul armelor nucleare într-un subiect de negociere politică. Nu este surprinzător faptul că o astfel de poziție a dus, în cele din urmă, consultațiile bilaterale cu privire la soarta New START la un impas. Și asta, în ciuda faptului că, pentru o serie de probleme, am mers în întâmpinarea Washingtonului. Sperăm că actuala administrație va fi ghidată de principii mai solide și mai realiste.
Rusia este deschisă unui dialog substanțial privind extinderea Tratatului New START. Șanse de a ajunge la un acord adecvat înainte de expirarea tratatului pe data de 5 februarie 2021 încă mai sunt. Mingea este de partea Washingtonului – așteptăm propuneri constructive.
— Ar trebui să ne așteptăm la întâlniri între președinții Federației Ruse și Statelor Unite în 2021? Dar la nivelul miniștrilor de afaceri externe? Îi veți propune lui Biden consultații în formatul "2+2"?
— În contextul pandemiei, este încă dificil să vorbim despre perspectivele reluării evenimentelor în prezență, inclusiv la cel mai înalt nivel. Formarea unui program al contactelor politice va depinde de normalizarea situației epidemice, de conținutul acestor întâlniri, de oportunitățile de comunicare în cadrul evenimentelor multilaterale și așa mai departe. În orice caz, toate planuri sunt supuse discuției și acordului cu noua administrație americană.
În ceea ce privește formatul "2+2", am sugerat americanilor, în repetate rânduri, să îl restabilească. Cu toate acestea, așa și nu am primit un răspuns pozitiv. Această inițiativă rămâne valabilă.
— Cum apreciați candidații deja anunțați în echipa de politică externă a lui Biden? Există vreo speranță că va fi posibilă reluarea dialogului în legătură cu Iran, Siria, Ucraina? Ce credeți că spune numirea unui director separat pentru Rusia și Asia Centrală în cadrul Consiliului Național de Securitate al SUA?
— Evaluarea candidaților din echipa de politică externă a lui Biden nu este treaba noastră. Președintele Statelor Unite, ca orice lider, își selectează acei experți, în care are încredere.
Cred că trebuie să acordăm noii echipe un pic de timp pentru ca ea să reușească să-și decidă prioritățile și abordările în domeniul politicii externe în ceea ce privește problemele specifice. Și să judecăm cursul ei internațional prin prisma acțiunilor practice, nu doar în baza retoricii pre-electorale. Cineva a spus pe bună dreptate că înainte de alegeri există două culori – alb și negru, iar după ele doar una – gri.
În același timp, nu avem așteptări promițătoare. Dacă și vor fi ceva schimbări în direcția rusă, acestea nu vor fi în esență, ci mai degrabă în nuanțe. Descurajarea sistemică a Rusiei rămâne alfa și omega politicii americane.
Cu toate acestea, mulți demnitari din administrație ne sunt bine cunoscuți grație activității lor sub conducerea lui Barack Obama. De exemplu, am interacționat cu Brett McGurk – care se așteaptă să preia postul de coordonator al problemelor din Orientul Mijlociu la Casa Albă – în timpul mandatului său de reprezentant special al președintelui în coaliția anti-ISIS (ISIS este o organizație teroristă interzisă în Rusia – n. red.).
În direcția Asia-Pacific, diplomații noștri îl cunosc pe candidatul la postul de coordonator regional în Consiliul Național de Securitate al SUA, Kurt Campbell. Sperăm la un dialog constructiv cu el privind problemele de consolidare a păcii și a securității, inclusiv, desigur, în Peninsula Coreeană.
Mizăm pe faptul că, în legătură cu Iran, administrația democratică își va respecta promisiunile electorale, în primul rând în ceea ce privește revenirea la JCPOA. Credem că acest lucru va facilita reluarea dialogului politic și deescaladarea situației din zona Golfului Persic.
Armata țărilor noastre va continua contactele regulate în Siria pentru a preveni incidentele. În plus, ar fi util să se identifice domeniile în care Rusia și Statele Unite ar putea restabili cooperarea. De exemplu, în domeniul asistenței umanitare, al reconstrucției post-conflict, al deminării, al facilitării întoarcerii refugiaților și a persoanelor strămutate în interiorul țării, precum și al combaterii terorismului. Suntem pregătiți pentru o astfel de interacțiune – desigur, cu condiția respectării suveranității regiunilor administrative speciale din China (SAR).
Cel mai bun lucru pe care îl poate face noua administrație pentru Ucraina este cel de a convinge echipa lui Vladimir Zelensky să înceapă în cele din urmă implementarea practică a acordurilor de la Minsk. De asemenea, sperăm că noua conducere a Departamentului de Stat va marca contraproductivitatea atacurilor actuale de la Kiev asupra Pachetului de măsuri de la Minsk. Cu atât mai mult că documentul a devenit deja de mult timp o parte a dreptului internațional, este obligatoriu din punct de vedere juridic și obligatoriu de respectat.
În ultimii ani, am auzit de la conducerea ucraineană o retorică periculoasă despre necesitatea unor modificări sau chiar dezmembrări a presupusului "Minsk" învechit. Vedem, de asemenea, dorința de a înlocui negocierile directe cu Donețk și Lugansk cu discuții în "formatul normand", de a prezenta interminabilele și inutilele amestecări în rândurile negociatorilor ucraineni din grupul de contact trilateral ca "pași spre întâmpinare" din partea Kievului.
În acest context, este oportun să ne amintim că acordurile de la Minsk au fost semnate în timpul administrației Obama. Acordurile au fost aprobate de rezoluția 2202 a Consiliului de Securitate al ONU, cu participarea reprezentantul permanent american, Samantha Power. Ex-vice-președintele de atunci, Joe Biden, nu a avut nicio obiecție. Sperăm că o astfel de atitudine pozitivă față de "Minsk" va fi manifestată de șeful statului și în prezent.
În ceea ce privește schimbările în structura Consiliului Național de Securitate al SUA după venirea la putere a noii administrații, aceasta este o practică obișnuită. În timpul președinției lui George Bush Jr. și lui Barack Obama, exista deja o poziție similară în direcția rusă în Casa Albă. Intenționăm să stabilim un dialog regulat cu colegii noștri americani de acolo.
— Intenționează Rusia să invite administrația Biden la ședința celor cinci membri permanenți ai Consiliului de Securitate al ONU?
— Inițiativa rusă a fost susținută anterior de conducerea celor cinci țări-membre permanente și rămâne în vigoare. Propunerile de la ordinea de zi au fost comunicate și colegilor. Acestea sunt legate de problemele cheie care afectează starea politicii, securității și economiei mondiale. Data și locul întâlnirii nu au fost încă stabilite.
Sperăm că noua administrație va studia cu atenție ideea rusă, iar summit-ul celor cinci membri permanenți ai Consiliului de Securitate al ONU va fi organizat imediat ce situația epidemiologică o va permite. Suntem convinși de actualitatea și necesitatea unei conversații directe între liderii celor cinci state despre bazele cooperării în afacerile internaționale și despre modalitățile de eliminare a numeroaselor focare de tensiune.
— Vor continua contactele privind antiterorismul?
— În decembrie 2018, în conformitate cu acordurile dintre președinții Federației Ruse și Statelor Unite, a fost reluat un dialog ruso-american, la nivel înalt, cu privire la antiterorism (condus de ministrul adjunct de externe Oleg Sîromolotov și de primul secretar de stat adjunct de atunci Jake Sullivan). În 2019, au avut loc două întâlniri de experți (martie, iunie). În septembrie, a avut loc a doua rundă de negocieri a coordonatorilor. În octombrie 2019, i-am invitat pe americani să se gândească la organizarea unor consultații ulterioare la sfârșitul lunii ianuarie 2020. Partenerii nu au refuzat în principiu. Cu toate acestea, în 2020, nu au existat contacte cu privire la antiterorism. Sperăm că îmbunătățirea situației sanitaro-epidemiologice va permite restabilirea acestui canal de dialog.
— Va exista o nouă propunere din partea Rusiei privind cooperarea cu Statele Unite în lupta împotriva pandemiei? Ce propunere anume – livrări, ca data trecută, sau cercetări comune?
— Pandemia a devenit o provocare pentru toată lumea. De aceea, am propus în repetate rânduri să ne unim forțele pentru a combate infecția, lăsând diferențele în urmă. Să eliminăm barierele din calea aprovizionării cu materiale medicale și articole esențiale, să reducem povara datoriilor asupra țărilor slab dezvoltate, să abandonăm pretextele politice atunci când acordăm asistență financiară țărilor care au nevoie, să extindem schimbul de experiență științifică.
În ceea ce privește Statele Unite, s-a reușit restabilirea lucrului în anumite aspecte. În primul rând, Rusia, în aprilie 2020, a trimis la New York un avion cu marfă medicală, după care, Statele Unite, drept răspuns, au livrat în Rusia 200 de ventilatoare mecanice (în mai și iunie). Acest lucru s-a întâmplat la apogeul crizei epidemice. Acordul corespunzător a devenit o confirmare vie că popoarele din cele două țări sunt gata să manifeste solidaritate unul față de celălt și să se sprijine reciproc, indiferent de diferențele politice.
Un alt exemplu pozitiv este semnarea la 30 iulie 2020 a Protocolului comun între Academia Națională de Științe, Tehnologie și Medicină din SUA și Academia Rusă de Științe privind cooperarea în diferite domenii de cercetare legate de COVID-19.
În ceea ce privește vaccinul, situația s-a dovedit a fi mai complicată. Unii oameni din America încearcă să politizeze acest subiect. Washingtonul este sceptic, în mod deschis, față de realizările noastre. Merge vorba despre preparatele "Sputnik V" și "EpiVacCorona". Se difuzează informații false despre ineficacitatea și nesiguranța vaccinurilor rusești.
Cu toate acestea, comunitatea științifică a apreciat foarte mult cercetările rusești. Suntem deschiși la cooperarea cu Statele Unite în combaterea pandemiei, inclusiv în domeniul dezvoltării de preparate eficiente pentru combaterea bolii infecțioase.
— Intenționează Moscova să se înțeleagă cu noua administrație să nu desfășoare rachete cu rază medie și scurtă de acțiune, în special în Europa?
— Trebuie să constatăm că, după retragerea unilaterală din Tratatul INF din august 2019, Statele Unite nu și-au manifestat dorința de a coopera pentru a minimiza consecințele distructive ale prăbușirii acordului. Suntem pe deplin conștienți de riscurile escaladării cursei de înarmare cu rachete. De aproape un an, Rusia își onorează angajamentul unilateral de a nu desfășura rachete terestre cu rază medie și scurtă de acțiune în regiunile lumii și va continua să facă acest lucru până când rachetele cu rază medie și scurtă de acțiune fabricate în SUA nu vor apărea pe teritoriul altor țări. Am invitat Statele Unite și partenerii săi NATO să facă un pas similar. Cu toate acestea, inițiativa noastră de a introduce contra-moratorii a fost respinsă. Washingtonul s-a bazat pe dezvoltarea accelerată a armelor interzise anterior în temeiul tratatului. Au fost deja efectuate mai multe testări ale unor astfel de sisteme. Conducerea politico-militară a Statelor Unite nu ascunde că se îndreaptă spre desfășurarea rachetelor terestre cu rază medie și scurtă de acțiune pe teritoriul aliaților, inclusiv în Europa.
La rândul nostru, facem tot posibilul pentru a preveni dezvoltarea evenimentelor în conformitate cu cel mai prost scenariu. Așadar, în octombrie, președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, a venit cu noi propuneri de stabilizare a situației din lume fără rachete terestre cu rază medie și scurtă de acțiune. Inițiativele noastre sunt încă valabile. Dacă noua administrație este interesată să găsească soluții reciproc acceptabile la problema rachetelor terestre cu rază medie și scurtă de acțiune, suntem pregătiți pentru o astfel de activitate.
— Statele Unite au furnizat vreo dovadă că Rusia se află în spatele atacului cibernetic pe SolarWinds? Sau acuzațiile au rămas nefondate? Au furnizat dovezi privind Afghanistan bounties?
— Nu au existat acuzații oficiale împotriva Rusiei sau a cetățenilor țării noastre în legătură cu un atac cibernetic pe scară largă asupra infrastructurii informaționale americane. Serviciile speciale americane au declarat că intrușii cibernetici responsabili pentru acest atac au fost "probabil de origine rusă". Ipotezele unui număr de funcționari de rang înalt reprezintă punctul lor de vedere, dar nu pot fi considerate drept dovezi.
Partea americană continuă diplomația megafonului – prin intermediul mass-media difuzează versiuni ale celor întâmplate, dar nu oferă nicio dovadă.
Am propus în repetate rânduri Washingtonului să fie de acord cu schimbul de informații privind atacurile și incidentele informatice. În special, să ne transfere informații despre astfel de incidente prin intermediul Centrului național de coordonare pentru incidente informatice. La 25 septembrie 2020, a fost publicată declarația președintelui Federației Ruse, Vladimir Putin, privind un program complex de măsuri pentru restabilirea cooperării ruso-americane în domeniul securității internaționale a informațiilor.
Aceste măsuri, printre altele, implică menținerea unei funcționări continue și eficiente a canalelor de comunicații între departamentele competente din țările noastre prin intermediul centrelor de reducere a pericolului nuclear, echipelor operative la incidente informatice și oficialilor de nivel înalt. Propunerile noastre au rămas fără răspuns. Administrația nu va folosi canalele propuse pentru un dialog al experților.
Afirmațiile potrivit cărora Federația Rusă ar fi plătit recompense bănești pentru uciderea militarilor americani rămân pe conștiința autorilor publicațiilor respective. Reprezentanții administrației de la diferite niveluri au confirmat în repetate rânduri absența oricărei dovezi de amenințare rusă asupra trupelor americane în Afganistan. Mai mult, cooperarea în direcția afgană între țările noastre nu a fost niciodată suspendată. Reprezentanții noștri speciali colaborează strâns. Aș dori să-mi exprim speranța că sub noua administrație, o astfel de lucrare va continua în interesul păcii în Afganistan.