Care e procentul real al partidelor naționaliste?

Realitatea din spatele sondajelor: spirala tăcerii ar putea face ca procentele AUR și S.O.S. România să fie mai mari

BUCUREȘTI, 6oct - Sputnik. Odată cu apropierea maratonului de alegeri din 2024 apar aproape săptămânal și sondaje care arată cum AUR se luptă să ajungă la 20% în timp ce Diana Șoșoacă trece pragul de 5%. Deși unele voci spun că scorurile AUR și Șoșoacă sunt exagerate, analiștii pictează un tablou diferit.

Pe 25 septembrie CURS a publicat un sondaj pentru alegerile parlamentare care plasează PSD cu un scor de 31%, fiind urmat de către PNL cu 19% și AUR cu 18%. Pe următoarele poziții se regăsesc USR cu 11% și S.O.S România, partidul Dianei Șoșoacă, creditat cu 5%. Câteva zile mai târziu, pe 4 octombrie, un sondaj Avangarde la comanda PSD arată un clasament asemănător cu PSD la 31%, PNL 21%, AUR 19%, USR 13%, S.O.S România și UDMR la 5%.

În general, o parte dintre oamenii chestionați în sondajele de opinie se autocenzurează atunci când au un punct de vedere minoritar ori controversat, lucru care ar putea avantaja AUR și partidul Dianei Șoșoacă. Conceptul este cunoscut drept „spitala tăcerii” și se referă la presiunea pe care oamenii o resimt atunci când trebuie să-și expună un punct de vedere și au o opinie minoritară. Din frica de izolare socială aceștia aleg să răspundă contrar opiniei personale ori să nu se exprime deloc. Potrivit cercetătorilor acest curent a fost intensificat de apariția mijloacelor de comunicare în masă.

Întrebat de acest fenomen și cum ar putea afecta scorul AUR din sondajele de opinie, analistul politic Radu Delicote notează că „spirala tăcerii” poate exista, însă trebuie ținut cont de imaginea macro.

„Pentru început trebuie să clarificăm un lucru: un sondaj de opinie este o fotografie de moment, o poză a contextului, practic. Cu toate acestea, s-ar putea să asistăm la un fenomen de tipul spirala tăcerii în care realist mulți participanți din sondaj nu și-au exprimat real opțiunile de vot. Încă ceva - de multe ori, sondajele de opinie măsoară tendințe macro”, arată politologul.