Ofense, proces, ingratitudine. Zelenski nu mai are pe cine conta

Kievul va acționa în judecată partenerii europeni din cauza embargoului alimentar.

De Renat Abdulin

Contradicțiile dintre Kiev și aliații săi occidentali sunt în creștere. Decizia Comisiei Europene de a ridica embargoul privind importul de produse agricole ucrainene s-a ciocnit de împotrivirea unora dintre membrii UE. Autoritățile ucrainene au promis că vor răspunde acestui demers. Însă aceasta nu este singura problemă de politică externă a regimului de la Kiev - relațiile au fost puternic deteriorate cu mulți. De ce s-a întâmplat acest lucru și la ce ar putea duce - în articolul RIA Novosti.

Cerealele discordiei

În mai 2023, Comisia Europeană (CE, organul suprem al puterii executiv în UE) a interzis importul a patru categorii de produse agricole din Ucraina în Bulgaria, Ungaria, Polonia, România și Slovacia. Acest lucru a fost legat în primul rând de protestele fermierilor. Cereale ucrainene ieftine au pus în pericol producția locală.

Embargoul a fost prelungit în câteva rânduri. Acum a fost ridicat. CE afirmă: „Datorită platformei de coordonare și măsurilor temporare, distorsiunile de piață în cele cinci state învecinate cu Ucraina au dispărut”. Însă nu toți au fost de acord cu asta.

Doar Bulgaria a decis că reluarea importurilor nu va mai prejudicia deja fermierii. Polonia, după cum a și avertizat, a menținut embargoul în mod unilateral, în pofida dispoziției CE. Au procedat la fel Ungaria și Slovacia. România a adoptat o poziție intermediară: prim-ministrul Marcel Ciolacu a declarat pe 18 septembrie că este gata să prelungească interdicția cu treizeci de zile. Dar deocamdată cereri pentru import din partea Ucrainei nu au venit, a adăugat el.

”Un răspuns civilizat”?

„Noi nu avem de gând să ascultăm Berlinul sau Bruxellesul”, a răspuns la dispoziția CE premierul polonez Mateusz Morawiecki.

Zelenski a salutat decizia comisiei, exprimându-și recunoștința față de președintele acesteia, Ursula von der Leyen, „pentru fidelitate cuvântului dat și respect pentru regulile pieței libere”. "Acesta este un exemplu de adevărată unitate între Ucraina și UE. Europa câștigă întotdeauna atunci când regulile funcționează și acordurile sunt executate", a spus el. Dar a adăugat că este important de asemenea sprijinul nemijlocit din partea țărilor vecine. Și a avertizat: „Dacă ei vor încălca legea UE, Ucraina va răspunde într-o manieră civilizată”.

Reprezentantul comercial ucrainean Taras Kacika a explicat într-un interviu pentru Politico ce presupune un „răspuns civilizat”. Kievul intenţionează să acționeze în judecată Polonia, Ungaria şi Slovacia. „Este important să dovedim că acțiunile lor sunt ilegale din punct de vedere juridic”, a subliniat Kacika. Ei au de gând să clarifice lucrurile prin intermediul Organizației Mondiale a Comerțului (OMC) și nu în cadrul acordului comercial cu UE. Situația este agravată de faptul că Slovacia, de exemplu, a extins pur și simplu interdicția anterioară a CE asupra a patru tipuri de cereale, dar Polonia a adăugat la listă făina și furajele. Ungaria, potrivit reprezentantului comercial, interzice încă două duzini de produse. De exemplu, carnea. Aceste restricții sunt în mare parte simbolice - Ucraina nu exportă acolo prea multă carne de vită și porc. Dar demersul Varșoviei aplică o lovitură puternică. Dacă nu se vor răzgândi, ”vor urma măsuri de răspuns” - probabil „ interzicerea importului de fructe și legume din Polonia”.

Perspectivele adresării la OMC sunt vagi deocamdată. Potrivit regulamentului, procesul se desfășoară în câteva etape: consultări, expertize, audieri etc. Nu există termene strict determinate. În afară de aceasta, este prevăzută posibilitatea de contestare a verdictului pentru oricare dintre părți. Adică este o istorie foarte lungă.

De la „liverwurst” la „intelect precar”

Regimul de la Kiev nu se ceartă doar cu aliații europeni. Recent, consilierul șefului oficiului lui Zelenski, Mihail Podoleak, a insultat India și China. Între altele, el a spus că aceste țări au un „potențial intelectual slab”, deoarece acestea, chipurile, „nu ar analizează consecințele propriilor pași”. Reprezentantul Ministerului chinez de Externe Mao Ning a subliniat că Beijingul a avut întotdeauna o poziție responsabilă în privința crizei ucrainene și a cerut explicații de la Podoleak.

Răspunsul a fost extrem de vag. „Am spus un cuvânt greșit: „intelect”, - s-a justificat consilierul. - „În loc de „intelect” trebuia să spun „potențial analitic slab”.

De altfel, au luat-o de la el și multe structuri internaționale influente. Podoleak a numit ONU „un birou de făcut bani”, iar AIEA și Crucea Roșie - „organizații fictive care ne poluează conștiința cu evaluări de gunoaie”.

Acest stil diplomatic original a fost promovat de fapt de însuși Zelenski. Astă vară el a discutat la fel (în absență) cu Ben Wallace (pe atunci ministrul britanic al Apărării), care i-a imputat Kievului „lipsa de recunoștință”. Surse americane au povestit că cererile permanente de asistență și recunoştinţa insuficientă din partea Ucrainei l-au iritat pe Joe Biden. Ei și cum să nu-ți amintești de fostul ambasador în Germania Andrei Melnik, care l-a numit anul trecut pe cancelarul Olaf Scholz „un liverwurst ofensat”.

Ne ajung și problemele noastre

Problematica ucraineană devine tot mai toxică pentru jucătorii străini. Varșovia și Budapesta, de exemplu, demult nu se mai înțeleg cu Bruxellesul, încercând să obțină deblocarea fondurilor care li se cuvin. Kievul acționează în acest caz ca un instrument de presiune reciprocă.

La asta se mai adaugă și alți factori. Ungurii au acumulat pretenții împotriva Kievului în legătură cu încălcarea drepturilor minorității etnice din Transcarpatia, polonezii au nemulțumiri în legătură cu refugiații ucraineni. În același timp, partidul de guvernământ din Polonia încearcă să pună capăt rapid neînțelegerilor, inclusiv cu fermierii locali, pentru că peste o lună vin alegerile parlamentare.

Factorul electoral este important și peste ocean. Chestiunea ucraineană era singura în care erau de acord principalele partide americane, dar acum dinspre republicani vin tot mai multe reproșuri la adresa lui Biden și solicitări de reducere a ajutorului pentru Kiev. Dacă președintele democrat vrea să se mai rețină la Casa Albă pentru un al doilea mandat, el va trebui să-și asculte adversarii.

China și India care au fost ofensate de Podoleak sunt legate prin obligațiuni de Rusia, cel puțin în cadrul BRICS, de aceea a priori nu-i pot oferi Ucrainei sprijinul așteptat. Iar eforturile de mediere ale Beijingului Kievului, se vede, îi sunt insuficiente. La fel ca și ajutor occidental. Dar judecând după semnalele venite dinspre Washington și capitalele europene, nu se mai poate conta pe schema obișnuită a anului 2022, când Zelenskyi primea tot ce cerea.