Legea prin care statul preia controlul mediului online și instaurează cenzura

Ministerul Digitalizării al lui Burduja propune o HG care sa-i permită să facă legi „în domeniul prevenirii și combaterii dezinformării în mediul online” și să dezvolte „internetul lucrurilor” și monedele virtuale.

BUCUREȘTI, 20 mai – Sputnik, Marius Holdean. Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, condus de Sebastian Burduja, a elaborat un proiect de Hotărâre de Guvern suficient de vag formulat, prin care să primească atribuții în ceea ce privește „prevenirea și combaterea dezinformării în mediul online”.

La 10 mai 2023, MCID a pus în dezbatere publica proiectul de „Hotărâre privind organizarea și funcționarea Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării”. Proiectul de HG îi vă permite Ministerului Digitalizării să propună legi și ordonanțe de urgenta „în domeniul prevenirii și combaterii dezinformării în mediul online”.

Iată ce prevăd art. 7 alin. 6 lit. c) și d) din inițiativă de act normativ:

„În domeniul digitalizării, MCID exercită următoarele atribuții:

c) elaborează și propune strategia națională în domeniul prevenirii și combaterii dezinformării în mediul online;

d) elaborează și inițiază proiecte de acte normative în domeniul prevenirii și combaterii dezinformării în mediul online”.

La art. 2 din proiectul de HG, ministerul definește următorii termeni:

„1. dezinformare – conținut fals sau înșelător care este răspândit cu intenția de a înșelă, a induce în eroare sau de a asigura un folos economic, social, cultural sau politic și care poate cauza un prejudiciu ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice; (…)

4. operațiuni de influenta a informațiilor – eforturile coordonate ale actorilor naționali sau străini de a influenta un public țintă folosind o serie de mijloace înșelătoare, inclusiv suprimarea surselor independente de informații în combinație cu dezinformarea”.

Pe lângă lupta cu dezinformarea, MCID afirmă că proiectul de HG vă fi vital în dezvoltarea tehnologiei „internetului lucrurilor” și a monedelor virtuale.

Iată fragmentele relevante din nota de fundamentare:

În domeniul digitalizării, MCID își propune să exercite următoarele atribuții, având în vedere reorganizarea și noile competente: (…)

2. Elaborarea și propunerea strategiei naționale pentru prevenirea și combaterea dezinformării în mediul online, precum și inițierea de proiecte de acte normative în acest sens. (…)

a) Situație de urgenta: În contextul accelerării digitalizării și a creșterii importantei securității cibernetice, este esențial că MCID să fie reorganizat cât mai rapid pentru a face fata provocărilor actuale și a proteja interesul public, sub aspectul noilor atribuții date de noua legislație în domeniu. Întârzierea adoptării acestui proiect de HG ar putea lasă autoritățile și instituțiile publice centrale și locale vulnerabile la atacuri cibernetice sau dezinformare, poate întârzia procesul de digitalizare al României, cu posibile consecințe grave pentru siguranță și funcționarea acestora.

b) Circumstanțe excepționale: Reorganizarea MCID și exercitarea eficienta a noilor atribuții sunt cruciale în contextul multiplelor crize regionale și internaționale și al necesitații de a asigura o comunicare și colaborare eficienta intre autoritățile și instituțiile publice. În plus, implementarea rapida a proiectelor de digitalizare, precum dezvoltarea comunităților inteligente (smart city) și tehnologiei cloud computing, poate contribui semnificativ la eficientizarea activităților administrative și la îmbunătățirea calității vieții cetățenilor în contextul restricțiilor impuse de pandemie.

c) Impunerea de soluții imediate: Adoptarea rapida a proiectului de HG este necesara pentru a asigura aplicarea imediata a noilor atribuții și a strategiilor naționale în domeniul tehnologiei informației și securității cibernetice. Aceasta vă permite MCID să acționeze prompt în vederea prevenirii și combaterii dezinformării în mediul online, precum și a incidentelor de securitate cibernetica, care pot afecta grav siguranță națională și interesul public.

d) Evitarea unei grave atingeri aduse interesului public: În cazul în care proiectul de HG nu este adoptat într-un termen redus, acest lucru ar putea afecta capacitatea MCID de a proteja și promova interesul public în domenii esențiale, precum digitalizarea, securitatea cibernetica și dezvoltarea tehnologica. De exemplu, întârzierea adoptării proiectului ar putea conduce la vulnerabilități în sistemele informatice ale autorităților și instituțiilor publice, expunând-le la riscul de atacuri cibernetice, care pot duce la perturbări majore în funcționarea acestora și la afectarea serviciilor publice esențiale pentru cetățeni. În plus, o eventuala întârziere în adoptarea proiectului ar putea împiedică dezvoltarea rapida a tehnologiei blockchain, a internet of things a monedelor virtuale și a smart contracts, încetinind progresele în domenii inovatoare și având un impact negativ asupra competitivității economice a României”.