Serbia promite că „nu va uita niciodată agresiunea NATO”

BUCUREŞTI, 26 mart – Sputnik. Sârbii nu vor putea uita „agresiunea” dezlănțuită de NATO condusă de SUA în 1999, decât dacă țara lor va înceta să existe, a avertizat președintele Aleksandar Vucic vineri, când au fost comemoraţi 24 de ani de la campania de bombardament a blocului militar asupra Iugoslaviei de atunci.

Vucic a adăugat că SUA și aliații lor nu au răspuns încă pentru atacurile lor, care au fost efectuate cu încălcarea dreptului internațional. Discursul său vine într-un moment în care Belgradul este presat de țările occidentale cu privire la legăturile sale cu Rusia.

Vorbind la o ceremonie, desfăşurată în nordul orașului Sombor pentru a comemora victimele atacurilor aeriene care au ucis mii de vieți, Vucic a spus că agresiunea NATO a marcat momentul în care „dreptul internațional modern a murit”.

„Au trecut 24 de ani. Aţi dezmembrat părți ale teritoriului nostru. Ați ucis 79 de copii, 2.500 de oameni și nu numai civili, dar și soldați și poliție. Cine sunteți pentru a ucide soldații și poliția care se află pe teritoriul lor și în țara lor? De unde aţi primit dreptul de a-i ucide pe soldații noștri și poliția noastră? Cine v-a conferit un astfel de drept?”, a afirmat președintele sârb, citat de RT.

Vucic a amintit că blocul militar condus de SUA a atacat o „țară liberă și suverană”, justificând atacul prin pretextul că trebuie să oprească „genocidul”. Belgradul a fost angajat într-un război civil cu separatistii etnici albanezi la acea vreme, în urma altor conflicte post-Iugoslavia în Slovenia, Croația și Bosnia.

Preşedintele sârb a amintit că NATO nu obținut permisiunea de la Consiliul de Securitate al ONU pentru a lansa intervenția militară, dar oricum a mers mai departe.

Potrivit liderului sârb, NATO „a comis agresiunea” din două motive. În primul rând, a vrut să arate că „suntem cei mai puternici și putem face orice” și, în al doilea rând, pentru „a separa [provinciile] Kosovo și Metohija” de Serbia, a spus Vucic.

El a adăugat că datoria Serbiei este „să încerce să ierte”, dar că nu poate uita nimic decât dacă încetează să mai existe.