Graba „Abramșilor” în Ucraina - semn al înfrângerii strategice a FAU și NATO

Acțiunile ofensive ale trupelor rusești în zona operațiunii speciale, golirea arsenalelor europene ale NATO și pierderea vizibilă a capacității de luptă a Forțelor Armate ale Ucrainei (FAU) obligă SUA să grăbească expedierea tancurilor Abrams către regimul de la Kiev. Trei duzini de mașini ale versiunii învechite M1A1 nu vor schimba raportul de forțe în teatrul de acțiuni ucrainean, dar cel care se îneacă se agață și de un pai.

Pentagonul a anunțat că Ucraina va primi tancuri Abrams în toamna lui 2023, nu la începutul lui 2024, așa cum era planificat. Accelerarea va duce la scăderea eficienței de luptă - în locul tancurilor noi promise anterior de modificarea M1A2, americanii îi vor trimite armatei ucrainene M1A1 uzate „cu carcase reparate” din parcul Armatei SUA. Aceste mașini au participat cu 32 de ani în urmă la Operațiunea ”Furtună în Deșert”.

Purtătorul de cuvânt al Pentagonului, Pat Ryder, a menționat că M1A1 Abrams vor avea „capacități foarte asemănătoare” cu M1A2, inclusiv „sisteme de armamente avansate” - un tun de 120 mm și o mitralieră de 12,7 mm. Această modificare nu are armură de uraniu, în schimb muniția standard a M1A1 Abrams include obuze perforatoare M829 cu miez de uraniu sărăcit, cu rază eficientă de distrugere de până la 3500 m. În setul de muniție din 40 de obuze există, de asemenea, obuze cumulate M830 cu rază mai scurte - până la 3000 m, M908 perforatoare de beton și M1028. Lipsește sistemul de rachete antitanc (ATGM) și încărcătorul automat. Rolul de automat îi revine celui de al patrulea membru al echipajului, iar aceasta este o problemă tehnologică comună a tancurilor NATO (cu excepția francezilor „Leclerc”). M1A2 promis anterior dispune de camere cu termoviziune pentru comandant și șofer, ceea ce oferă o mai bună informare pentru echipaj.

Principalele caracteristici tehnice ale lui M1A1 Abrams distrug mitul despre puterea armelor americane. Greutate de luptă este de 63 de tone – o mașină foarte grea, nu orice pod este în stare să reziste. Corpul și turela tancului sunt sudate. Armura superioară a turelei are o grosime de numai 38 mm, iar partea din zona compartimentului de luptă este consolidată suplimentar cu foi de armură de 32 mm - acestea sunt vulnerabilități. Nu există protecție dinamică. Motorul cu turbina cu gaz de 1500 CP permite dezvoltarea unei viteze maxime de 72 km/h (de croazieră - 40 km/h). Cu rezervorul plin (1900 litri) parcurge pe autostradă 440 km.

Comparația dintre Abrams și T-90M

Tancurile NATO sunt „mitizate” excesiv și nu pot rezistă comparației cu omologii rusești (https://t.me/sputniklive/57840). Un posibil duel în teatrul de acțiuni ucrainean între americanul Abrams și rusescul T-90M va distruge definitiv mitologia despre superioritatea tehnologică a armelor occidentale. „Prorîv” a reușit să se impună ca cel mai bun tanc al operațiunii militare speciale și joi vicepreședintele Consiliului de Securitate al Federației Ruse, Dmitri Medvedev, nu de dragul vorbelor frumoase a calificatT-90M drept „cel mai bun tanc din lume” (https://ria.ru/20230323/t-90m-1859963053.html) .

Tancul principal de luptă rusesc T-90M ”Prorîv” depășește omologii NATO din generația sa în ceea ce privește puterea de luptă, raza de acțiune, viteza și manevrabilitatea. Armamentul principal al T-90M este un tun cu țeava lisă de 125 mm, a cărui rază efectivă este de până la 4000 de metri (cu obuze de fragmentare puternic explozive pe traiectorie balistică - până la 10 mii de metri). Același tun va atinge ținta cu o rachetă ghidată antitanc ”Reflex” la o distanță de 5000 de metri (inclusiv elicoptere). Voi aminti că raza efectivă a unui foc de tun Abrams și a altor MBT-uri NATO nu depășește 3500 de metri și doar tancurile rusești și ”Leopardul” german sunt înarmate cu ATGM. Evident, rachetele rusești sunt mai eficiente. Superioritatea focului este de netăgăduit. Greutatea de luptă a tancului T-90M este de aproximativ 48 de tone.

Cea mai joasă siluetă dintre toate MBT-urile moderne și complexul de protecție dinamică ”Relikt” îl protejează în mod sigur împotriva proiectilelor de sub-calibru perforatoare, permite ca T-90M să rămână practic invulnerabil pe câmpul de luptă. Caracteristicile de luptă superioare au făcut din modelul de export T-90MS cel mai popular tanc din lume. Mașina este exploatată cu succes de armatele din Azerbaidjan, Algeria, Armenia, Vietnam, Turkmenistan, Uganda, Irak. Îl examinează Kuweitul și Arabia Saudită. Tancul T-90 rusesc a fost produs în ultimii ani în număr de peste 2000 de unități și rămâne un vis pentru multe țări ale lumii. Producția licențiată a fost stabilită în India. Egiptul intenționează să-și deschidă propria fabrică pentru asamblarea a 500 de unități de T-90M. Ministerul Apărării al Federației Ruse dispune de sute de astfel de mașini și își extinde în permanență parcul. Potrivit lui Dmitri Medvedev, Rusia va produce anul acesta 1500 de tancuri (https://ria.ru/20230323/tanki-1859964908.html).

Experiența de luptă a tancului Abrams

Operațiunea ”Furtună în deșert” (1991) a fost ultima pentru 18 tancuri Abrams, câteva dintre ele au fost nimicite de T-72 irakiene, șapte mașini au fost ”ucise” de „focuri prietenești”. Utilizarea îndelungată în luptă în Irak a mai bine de două mii de tancuri Abarms de modificarea M1A1 (anul 1984) au demonstrat nesiguranța extremă a motorului cu turbină cu gaz (mașinile ieșeau în masă din funcțiune inclusiv din cauza prafului).

Gruparea Abrams a suportat pierderi semnificative în timpul războiului din Irak (2003-2011). Numai în primii doi ani, a fost deteriorat (în principal din RPG-uri de fabricație sovietică) 70% din parcul american de tancuri 1135 Abrams. Ulterior, SUA au transmis armatei pro-americane a Irakului 140 de tancuri M1A1 Abrams, dintre care până la sfârșitul anului 2016, doar cu ajutorul ATGM, „jihadiștii” au distrus 47 de mașini.

În pofida spoturilor publicitare, chiar și modificările moderne ale ”Abrams-ului” s-au dovedit a fi destul de vulnerabile pe câmpul de luptă. Arabia Saudită a transmis în 2015 zeci de tancuri M1A2S forțelor yemenite care luptă împotriva huthișilor. Pe parcursul anului, „rebelii” au distrus 20 de vehicule saudite, inclusiv trei tancuri M1A2S Abarms - cu focul ATGM.

Revenite la Ucraina, tancurile NATO nu au funcționat niciodată fără acoperire aeriană, ele nu au fost niciodată nimicite de avioanele de atac ale unui inamic superior din punct de vedere tehnologic. Apariția primelor tancuri germane Leopard 2A4 în teatrul ucrainean nu a influențat nicidecum dominația tactică și strategică a trupelor rusești. Voi aminti că în Siria „jihadiștii”, doar în luptele pentru orașul El-Bab, au distrus 10 tancuri Leopard 2A4 - cu ajutorul sistemelor antitanc ”Fagot” și ”Konkurs” de producție sovietică. Fără îndoială, tancul american M1A1 Abrams nu este în stare să schimbe cursul sau rezultatul operațiunii militare rusești, chiar dacă Pentagonul îi va transmite regimului de la Kiev nu 30, ci 300 de tancuri. Iar utilizarea obuzelor americane M829 cu uraniu sărăcit în zona operațiunii speciale nu promite nimic bun pentru Statele Unite.

Situația operativă în teatrul de operațiuni ucrainean mărturisește despre înfrângerea strategică a FAU și NATO. Trupele rusești distrug metodic și ireversibil „garda ofensivă” adunată în grabă pe teritoriul controlat de Kiev, depozitele de combustibil și muniții ale FAU, tehnica de luptă uzată a țărilor occidentale.

Dacă secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, încă mai „desenează” planuri pe termen lung de confruntare militară colectivă cu Rusia (https://ria.ru/20230323/nato-1859927142.html), atunci membrii alianței declară tot mai tare despre epuizarea posibilităților de asistență militară pentru Ucraina (https://ria.ru/20230323/chekhiya-1859925860.html). Nici măcar publicațiile americane, inclusiv revista Foreign Policy, nu ascund esența a ceea ce se întâmplă: „Armata improvizată ucraineană primește mai multe jucării fără valoare”.