Criza energetică din UE s-a atenuat, dar nu sa încheiat

Igor Iușkov, analistul Fondului Național pentru Securitate Energetică al Federației Ruse

La începutul acestei săptămâni, Comisia Europeană a publicat prognoza economică pentru 2023. Documentul prezintă atât o sinteză a evenimentelor care au avut loc anterior în economia și energetica UE în ansamblu, cât și așteptările nemijlocite pentru acest an.

În general, funcționarii europeni sunt plini de optimism. Situația pentru economia europeană arată acum mult mai bine decât anul trecut. Apogeul problemelor și îngrijorărilor s-a înregistrat în a doua jumătate a anului 2022. Și acest lucru a fost legat în primul rând de sursele de energie scumpe.

Prețurile gazului la bursă au ajuns de facto în august la 3000 de dolari per mia de metri cubi. Acest lucru a creat probleme pentru întreaga economie europeană, cel puțin din cauza faptului că costul energiei este inclus în prețurile finale ale oricărui produs. De aceea, anul trecut în Europa se scumpeau atât bunurile, cât și serviciile. Iar aceasta, la rândul său, a amplificat inflația. În Țările Baltice, de exemplu, ea a constituit aproximativ 20%.

Comisia Europeană vorbește în prognoza sa despre o inflație generală în UE la nivelul de 9,2% pentru anul trecut și se așteaptă la o scădere până la 6,4% în 2023 și până la 2,8% în 2024.

Jocurile politice cu prețurile la gaze

Prognoza economică a Comisiei Europene prezintă un amestec de date economice obiective cu explicații și evaluări politizate. Astfel, de exemplu, autorii subliniază că toate problemele economice au apărut din cauza Rusiei. Dar totuși recunosc că la baza crizei economice se află criza energetică. Iar prețurile la gaze (și împreună cu ele - inflația) au crescut pe tot parcursul anului 2021, încă înainte de începerea operațiunii militare speciale și introducerea sancțiunilor antirusești, iar comisarul european pentru economie, Paolo Gentiloni, a arătat clar acest lucru în prezentarea sa.

Comisia Europeană folosește aceeași abordare și în alte părți ale prognozei sale. Astfel, autorii documentului indică asupra faptului că Europa a reușit să depășească criza energetică datorită acțiunilor autorităților europene, care au adoptat un plan de reducere a consumului de gaze. Chipurile, în cadrul implementării sale reușite a fost posibilă reducerea deficitului, ceea ce a dus la scăderea prețurilor. Bineînțeles, birocrații europeni încearcă să dea circumstanțele actuale drept realizările lor.

În realitate, din cauza gazului scump, în 2022, în Europa multe întreprinderi fie s-au oprit complet, fie au redus producția. Pentru că energia scumpă a crescut costul mărfurilor și ele deveneau necompetitive în comparație cu produse similare din alte țări - SUA sau China. Ca urmare, pe măsură ce costul gazului a crescut, a scăzut consumul acestuia în Europa.

Potrivit aprecierilor Agenției Internaționale pentru Energie, consumul de gaze în Uniunea Europeană s-a redus în 2022 cu aproximativ 50 de miliarde de metri cubi, adică cu aproximativ 10%. Iar Institutul Bruegel estimează o scădere de 12%. Ambele organizații sunt de acord cu faptul că principala scădere a avut loc în sectorul industrial. Mai mult, se vede o interdependență clară: cu cât prețul gazului este mai mare, cu atât este mai puțin consumat de industrie.

Reducerea consumului total de gaze în Uniunea Europeană a devenit una dintre cauzele reale ale scăderii prețurilor la gaze, care a început încă în decembrie 2022. Dacă nu are cine să cumpere gaz, atunci și deficitul se reduce.

Frigurile în Europa așa și nu a venit

Al doilea motiv foarte important al scăderii prețurilor a fost iarnă foarte caldă. În multe țări europene, temperatura aerului nu a scăzut sub zero grade pe parcursul întregului sezon de încălzire. Iar la Berlin, de exemplu, în noaptea de Revelion temperatura aerului era de aproximativ +15 grade. În aceste condiții, pentru încălzire a fost nevoie de mult mai puțin gaz decât media pentru anii precedenți.

Acest lucru le inspiră europenilor optimism: dacă în depozitele subterane va rămâne mult gaz la sfârșitul sezonului de încălzire, atunci vor trebui cumpărate mai puține materii prime pentru pompare suplimentară în cadrul pregătirilor pentru iarna viitoare. În 2022, gazul era cumpărat la orice preț, doar să fie umplute depozitele subterane cât mai aproape de 100%, menținând prețurile la un nivel ridicat.

Comisia Europeană recunoaște și existența riscurilor. Astfel, în prognoză este indicat că deficitul de gaz ar putea reveni din cauza Chinei și a menținerii cererii din partea consumatorilor europeni înșiși.

Într-adevăr, pentru europeni este devreme să se relaxeze. Iarna aceasta a devenit un cadou pentru UE. Însă chiar și în situația actuală, prețurile la gaze continuă să se mențină la un nivel ridicat: în ianuarie, 600-700 de dolari pentru mia de metri cubi, în februarie - 500-600 de dolari. Deși în urmă cu doar câțiva ani am fi calificat astfel de prețuri drept exorbitante.

Dar trebuie amintit și despre un alt cadou pe care China i l-a făcut Europei pe tot parcursul anului 2022.

Ce are de-a face aici coronavirusul

Anul trecut, Beijingul a promovat politica de toleranță zero față de coronavirus. În cazul apariției chiar și a unui număr mic de cazuri, orașe întregi erau închise pentru carantină. Respectiv, oamenii și bunurile nu circulau, întreprinderile s-au oprit.

Drept urmare, China a redus importurile de gaze naturale în 2022 cu 9,9%, de altfel, din contul reducerii achizițiilor de GNL. Aceasta înseamnă că China nu a concurat de fapt cu Europa pentru volumele de GNL disponibile pe piața internațională și ele au „curs” calm în UE, când prețul acolo a devenit mai mare decât în ​​Asia.

În 2023, Beijingul a renunțat la practica carantinei, ceea ce va impulsiona dezvoltarea economiei, iar asta înseamnă că vor crește consumul și importurile de gaze. În ianuarie și februarie 2023, prețurile la gaze în Asia se mențin mai ridicate decât în ​​Europa, iar GNL merge deja încolo într-o măsură mai mare. De aceea Uniunea Europeană va fi nevoită să propună prețuri mai mari, dacă dorește să obțină volume suficiente de GNL.

Reversul sancțiunilor

Al doilea tip de riscuri pentru Europa se află de partea furnizorilor de gaze. În 2022, în aproape toată prima jumătate a anului, din Rusia către UE au fost furnizate cantități semnificative de gaze. Abia în vara au început să scadă semnificativ volumele pompate prin ”Nord Stream” (a fost oprit pe 3 septembrie). Iar în 2023, deja din 1 ianuarie UE nu are posibilitatea să crească achizițiile de la ”Gazprom” pentru a compensa GNL care se duce în Asia. Iar noi uzine de lichefiere a gazelor, care vor furniza pe piețele mondiale volume suplimentare de GNL, vor apărea în principal din 2026 până în 2030 (vor fi puse în funcțiune uzine GNL în SUA și Qatar).

Însă Comisia Europeană indică în prognoza sa asupra acestui lucru, mai degrabă, nu pentru a-i avertiza pe europeni în privința pericolului și pentru a evalua în mod obiectiv riscurile. Funcționarii europeni vor să arate că UE a făcut față valului trecut al crizei energetice datorită eforturilor lor. Dar așa cum riscurile rămân, guvernele naționale trebuie să transmită în continuare atribuțiile de gestionare a energeticii către Bruxelles, pierzându-și suveranitatea.

Această cale este extrem de periculoasă pentru industria europeană. Pentru că anume politica energetică nechibzuită a Comisiei Europene, bazată pe programul de tranziție energetică accelerată, a și dus la deficitul de combustibili fosili, creșterea prețurilor, inflație ridicată și stagnare în economie. Însă este puțin probabil că birocrația europeană va da ascultare marelui business, care a și creat Uniunea Europeană ca o „Comunitate Europeană a Cărbunelui și Oțelului”.