Barometrul vieții religioase în România

Academia Română și Secretariatul de Stat pentru Culte au prezentat rezultatele cercetării sociologice anuale cu privire la viața religioasă din România: o cercetare care, dacă ne uităm la rezultate, ridică suspiciuni că am asistat la un act propagandistic.

BUCUREŞTI, 16 dec - Sputnik. Cercetarea sociologică indică o constantă: România este una din țările europene în care credința în Dumnezeu, indiferent de religie și de confesiune, se manifestă deosebit de puternic, fiind de peste 90%.

Cu toate acestea se remarcă un interes în scădere față de practica religioasă propriu-zisă: doar 26,6% din locuitorii României, potrivit acestui sondaj, participă săptămânal la viața religioasă a cultului lor, pentru restul, participarea la viața religioasă limitându-se la sărbătorile importante sau la evenimentele de familie care presupun ceremonii religioase.

Barometrul sociologic a chestionat și raportarea românilor la criza bisericească din Republica Moldova, unde funcționează două mitropolii ortodoxe, una subordonată canonic Patriarhiei Moscovei și alta Patriarhiei Bisericii Ortodoxe române.

Conform datelor barometrului sociologic, românii consideră că cetățenii Republicii Moldova ar trebui să aibă deplina libertate de a își alege ce biserică doresc să frecventeze (67,1%) în timp ce 28,9% dintre cei chestionați ar dori ca cetățenii din Republica Moldova să aleagă mitropolia subordonată canonic Bucureștiului.

De asemenea, barometrul indică o susținere puternică pentru ca România să finanțeze Mitropolia Basarabiei (subordonată canonic Patriarhiei române): 60,6% (38,9% puternic de acord și 21,7% mai degrabă de acord). În același timp, 37,1 procente își exprimă dezacordul.

Întrebați dacă regimul de la Chișinău ar trebui să susțină Mitropolia Basarabiei, respondenții români au fost în proporție de 71,6% de acord și 17,1% în dezacord.

De asemenea, chestionarul a vizat și posibilitatea ca BOR să sprijine Republica Moldova să se apropie de România, dar și să sprijine apropierea Republicii Moldova de UE.

Respondenții care consideră că sprijinul BOR pentru ca Republica Moldova să se apropie de România este necesar, au fost în număr mare: 76,7%. Dezacordul a fost manifestat de 28,8%.

Când a venit vorba de UE, s-a remarcat o ușoară scădere a numărului opinenților care cred că BOR trebuie să facă pași în acest sens în legătură cu Republica Moldova: doar 69,6%.

De altfel sondajul indică și un neașteptat optimism intern legat de o compatibilitate între valorile creștine și valorile euro-atlantice. 91,7% dintre respondenți cred că valorile religioase nu împiedică compatibilitatea cu valorile UE și NATO, ceea ce poate indica impactul scăzut al catehezei și al cunoștințelor moral religioase între credincioși.

Rămâne întrebarea: au surprins „sondorii” sociologi realitatea socială din România? Sau barometrul lansat de Academie și Guvern (prin Secretariatul de Stat pentru Culte) a fost doar un exercițiu propagandistic?