Un analist face cronica slugărniciei mai-marilor României

Bogdan Tiberiu Iacob descrie pe portalul Inpolitics cronica slugărniciei mai-marilor României care s-au bulucit să bage Suedia și Finlanda în NATO doar pentru a primi un refuz umilitor la accesul în Schengen

BUCUREŞTI, 14 dec – Sputnik. Bogdan Tiberiu Iacob face o cronologie umilitoare pentru liderii politici din România, arătând graba cu care aceștia au votat pentru primirea Suediei și Finlandei în NATO.

Pe 8 decembrie, ”Europa ne întorcea favoarea, blocîndu-ne accesul în Schengen. Între țările care au strîmbat din nas s-a numărat și Suedia. Finlanda își făcuse datoria în 2011, fiind printre țările care ne-au barat atunci”, arată analistul.

În Ungaria, Viktor Orban a anunțat că va supune Parlamentului ratificarea aderării Suediei și Finlandei în decembrie, apoi, a mutat-o anul viitor, mai arată BTI, ”dar el își permite, fiind băiatul rău al Europei. Noi suntem băieții cuminți. Slugarnici și cuminți”.

Iată derularea faptelor, așa cum este prezentată de Inpolitics:

Pe 5 iulie 2022 se semna la Bruxelles Protocolul de aderare a Suediei și Finlandei la NATO.

Pe 7 iulie, președintele Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu, anunța convocarea parlamentului în sesiune extraordinară pentru ratificarea aderării.

Pe 12 iulie, Consiliul legislativ aviza favorabil proiectul de lege al guvernului pentru ratificare.

Pe 13 iulie, guvernul Ciucă aproba proiectul de lege pentru ratificarea protocolului.

Pe 19 iulie proiectul ajungea la Parlament, la fel și decretul președintelui Klaus Iohannis prin care solicita aprobarea legii de ratificare, iar comisiile de politică externă, juridică și de apărare care trebuiau să dea avizele primeau termen limită tot 19 iulie.

Pe 20 iulie proiectul era votat în procedură de urgență în Camera Deputaților cu 227 de voturi pentru, 0 împotrivă, 3 abțineri: Dumitru Coarnă, Nicolae Giugea, Francisc Tobă. Asta, din 224 de deputați prezenți, conform anunțului președintelui de ședință, Marcel Ciolacu.

Chiar dacă George Simion a obiectat declarativ, observă BTI, totuși, votează proiectul.

”Reamintim că până și scutul de la Deveselu a avut 4 voturi împotrivă în Parlament”, arată ironic analistul.

În aceeași zi, legea e trimisă și la Senat, care o votează pe loc, după ce comisiile dau, tot pe loc, avizele necesare.

În aceeași zi, 20 iulie, proiectul e depus la Secretarul General pentru eventuale sesizări de neconstituționalitate. Nu se face nicio sesizare.

Pe 22 iulie, președintele Klaus Iohannis promulgă legea, cu nr.269/2022, prin Decretul nr.1055/2022.

În aceeași zi legea e publicată în Monitorul oficial.

”În 30 de ani de presă nu îmi amintesc de un parcurs mai fulgerător al unei legi prin Guvern, Parlament, Președinție: 17 zile, incluzînd elaborarea proiectului”, mai spune reputatul analist și jurnalist, încheind astfel descrierea slugărniciei autorităților române.