https://ro.sputniknews.com/20221212/serbia-comentariile-lui-merkel-privind-ucraina-arata-ca-occidentul-nu-merita-incredere-54574959.html
Serbia: Comentariile lui Merkel privind Ucraina arată că Occidentul nu merită încredere
Serbia: Comentariile lui Merkel privind Ucraina arată că Occidentul nu merită încredere
Sputnik Moldova-România
Declarația fostului cancelar german cu privire la acordurile de la Minsk sunt o „lecție” pentru Belgrad, a spus președintele sârb Aleksandar Vucic. 12.12.2022, Sputnik Moldova-România
2022-12-12T08:04+0200
2022-12-12T08:04+0200
2022-12-12T08:04+0200
internaţional
serbia
rusia
acordul de la minsk
angela merkel
ucraina
aleksandar vucic
https://cdnn1.img.md.sputniknews.com/img/07e6/0b/15/54254317_0:29:3019:1727_1920x0_80_0_0_546103f26556459ad547d56c0a2bb836.jpg
BUCUREŞTI, 12 dec – Sputnik. Comentariile recente ale fostului cancelar german Angela Merkel cu privire la acordurile de la Minsk din 2014-2015 aduc conflictul din Ucraina într-o nouă lumină, a declarat sâmbătă președintele sârb Aleksandar Vucic, citat de RT. Potrivit declaraţiei lui Merkel, Kievul a folosit încetarea focului pentru a-și consolida trupele.Acordurile de pace negociate de Germania și Franța în urmă cu opt ani au stabilit o cale pentru reintegrarea pașnică a Republicilor Populare Donețk și Lugansk (DPR și LPR) în Ucraina. Cu toate acestea, ele nu au fost niciodată implementate, întrucât guvernul Ucrainei nu a fost de acord privire la interpretarea acordurilor.În cele din urmă, fostul președinte ucrainean Piotr Poroșenko a recunoscut că Kievul intenționa, de fapt, să se folosească de încetarea focului pentru a-și reconstrui armata și economia. Merkel a părut să confirme acest lucru într-un interviu acordat miercuri ziarului german Die Zeit, în care a spus că, prin semnarea acordurilor, Ucraina a câștigat „timp prețios” pentru a-şi crea o armată mai puternică.Declaraţia fostului cancelar german „aruncă o lumină complet nouă” asupra istoriei conflictului, a spus Vucic. „Nu poate schimba situaţia despre cine a atacat pe cine, dar schimbă foarte mult în ceea ce privește faptele și relațiile care au avut loc din 2014... Este un semn clar pentru mine că nu se poate avea încredere [în Occident]”, a subliniat președintele sârb.Președintele rus Vladimir Putin a declarat vineri că este dezamăgit de comentariile lui Merkel potrivit cărora „nimeni nu a intenționat să respecte nicio parte a acordurilor de la Minsk”.Anterior, Putin s-a referit la incapacitatea Kievului de a respecta acordurile de la Minsk ca fiind unul dintre motivele pentru care Moscova a recunoscut independența celor două republici din Donbas la 21 februarie, cu trei zile înainte de a-și lansa operațiunea militară în Ucraina. RPD și LPR, împreună cu alte două foste teritorii ucrainene, au devenit părți ale Rusiei după referendumurile organizate la sfârșitul lunii septembrie.
serbia
rusia
ucraina
Sputnik Moldova-România
media@sputniknews.com
+74956456601
MIA „Rossiya Segodnya“
2022
Știri
ro_MD
Sputnik Moldova-România
media@sputniknews.com
+74956456601
MIA „Rossiya Segodnya“
https://cdnn1.img.md.sputniknews.com/img/07e6/0b/15/54254317_0:25:2306:1755_1920x0_80_0_0_8694005a465240e113798ac8e32b2897.jpgSputnik Moldova-România
media@sputniknews.com
+74956456601
MIA „Rossiya Segodnya“
serbia, rusia, acordul de la minsk, angela merkel, ucraina, aleksandar vucic
serbia, rusia, acordul de la minsk, angela merkel, ucraina, aleksandar vucic
Serbia: Comentariile lui Merkel privind Ucraina arată că Occidentul nu merită încredere
Declarația fostului cancelar german cu privire la acordurile de la Minsk sunt o „lecție” pentru Belgrad, a spus președintele sârb Aleksandar Vucic.
BUCUREŞTI, 12 dec – Sputnik. Comentariile recente ale fostului cancelar german Angela Merkel cu privire la acordurile de la Minsk din 2014-2015 aduc conflictul din Ucraina într-o nouă lumină, a declarat sâmbătă președintele sârb Aleksandar Vucic, citat de
RT. Potrivit declaraţiei lui Merkel, Kievul a folosit încetarea focului pentru a-și consolida trupele.
Acordurile de pace negociate de Germania și Franța în urmă cu opt ani au stabilit o cale pentru reintegrarea pașnică a Republicilor Populare Donețk și Lugansk (DPR și LPR) în Ucraina. Cu toate acestea, ele nu au fost niciodată implementate, întrucât guvernul Ucrainei nu a fost de acord privire la interpretarea acordurilor.
În cele din urmă, fostul președinte ucrainean Piotr Poroșenko a recunoscut că Kievul intenționa, de fapt, să se folosească de încetarea focului pentru a-și reconstrui armata și economia. Merkel a părut să confirme acest lucru într-un interviu acordat miercuri ziarului german Die Zeit, în care a spus că, prin semnarea acordurilor, Ucraina a câștigat „timp prețios” pentru a-şi crea o armată mai puternică.
„Am asistat la o declarație de importanţă istorică din partea Angelei Merkel. Sunt surprins și încă analizez dacă e posibil ca ea să fi spus așa ceva. Este o femeie pe care o apreciez foarte mult, dar pentru mine această afirmație este aproape de necrezut”, a declarat Vucic pentru presa locală.
Declaraţia fostului cancelar german „aruncă o lumină complet nouă” asupra istoriei conflictului, a spus Vucic. „Nu poate schimba situaţia despre cine a atacat pe cine, dar schimbă foarte mult în ceea ce privește faptele și relațiile care au avut loc din 2014... Este un semn clar pentru mine că nu se poate avea încredere [în Occident]”, a subliniat președintele sârb.
„Este o lecție pentru noi”, a adăugat Vucic, întrucât țara sa se confruntă acum cu tensiuni sporite în Kosovo, regiunea separatistă a Serbiei, pe care majoritatea statelor membre ale UE și NATO o recunosc ca stat independent.
Președintele rus Vladimir Putin a declarat vineri că este dezamăgit de comentariile lui Merkel potrivit cărora „nimeni nu a intenționat să respecte nicio parte a acordurilor de la Minsk”.
Anterior, Putin s-a referit la incapacitatea Kievului de a respecta acordurile de la Minsk ca fiind unul dintre motivele pentru care Moscova a recunoscut independența celor două republici din Donbas la 21 februarie, cu trei zile înainte de a-și lansa operațiunea militară în Ucraina. RPD și LPR, împreună cu alte două foste teritorii ucrainene, au devenit părți ale Rusiei după referendumurile organizate la sfârșitul lunii septembrie.