Schengen - o destinație imposibilă pentru România

Ultimul eșec al României și Bulgariei a confirmat pentru orice observator extern, lipsa de voință a Uniunii Europene de a primi cele două țări în zona Schengen. Acest lucru nu va împiedica cele două state să mai încerce. Însă când vor mai putea?

BUCUREȘTI, 12 dec - Sputnik. Nu orice Consiliu JAI are pe agenda sa reevaluarea statelor candidate la zona Schengen, iar stabilirea agendei este o prerogativă a statelor care au președinția rotativă a Consiliului European.

Dacă președinția cehă a fost o fereastră de oportunitate pentru România și Bulgaria, statul est-european manifestând o sinceră dorință de a vedea cele două țări în Schengen, nu se mai poate spune același lucru despre următoarele președinții semestriale ale Consiliului UE.

Următoarea ”troică” de state ce vor deține președinția semestrială a UE este reprezentată de Suedia (a cărei poziție cu privire la aderarea României și Bulgariei a fost oscilantă spre refuz), Spania, (o țară cu mari probleme cu refugiații, pentru care chestiunea este sensibilă), și Belgia, iar o țară care se confruntă cu probleme legate de imigranți.

Practic până în luna iunie 2024, este foarte puțin probabil ca agendele JAI să mai ridice încă o dată chestiunea aderării României la Schengen.

De asemenea, opoziția Austriei a fost reafirmată și după votul JAI, tăind orice iluzie că subiectul va fi discutat în curând, până în vară, cum își exprimaseră speranța mai mulți politicieni optimiști.

Principalul motiv pentru care Bulgaria și România nu intră în Schengen este reprezentat de…Grecia. În acest moment, frontierele Bulgariei cu Turcia și Grecia, dar și frontiera României cu Bulgaria și Ungaria, arată capacitatea de ”filtrare” a acestor state. Știrile cu privire la imigranții ilegali prinși la frontieră confirmă tocmai eficiența lor.

De aceea îngrijorarea UE nu este legată de securitatea frontierelor Bulgariei și României ci tocmai de dispariția acestei securități odată cu aderarea la Schengen. România și Bulgaria s-au dovedit paznici eficienți la frontierele externe ale UE (inclusiv criza refugiaților din Ucraina, dar și cea a refugiaților din Turcia, la frontiera turco-bulgară) arătând eficiența celor două state.

Același lucru nu este valabil pentru cazul Greciei, ale cărei frontiere maritime sunt tranzitate de valuri și valuri de emigranți asiatici (veniți via Turcia).

Dacă Bulgaria și România ar fi fost primite în Schengen, emigranții din Grecia nu ar mai avea nevoie decât de o mașină și un plin- două de benzină, ca să ajungă la Viena, din moment ce controalele vamale, la frontiera greco- bulgară, bulgaro-română și româno-maghiară ar dispărea.

Acum, aceste frontiere se demonstrează ca fiind niște filtre greu de tranzitat. Iar UE nu are niciun motiv să renunțe la ele.